Undeva pe la începutul anilor ’70 apar prin filme și primele imagini cu computerele vremurilor. Niște măgăoaie cât șifonierul. Cu tot cu accesorii ar fi ocupat jumătate de sufragerie. În miniseria cu „Jandarmul”, ca să poată fi montat un calculator a fost mutată toată secția lui Louis de Funes într-o altă încăpere. Pe atunci, la noi probabil că proporția era de un astfel de calculator la 10-20 de întreprinderi. Generația mea a fost una răsfățată. La liceu, programa de clasa a zecea includea și „o oră de calculator” pe săptămână. Wow! Venea cineva și ne vorbea într-o păsărească despre limbajul Fortran, scria ceva programe pe tablă și ne punea pe bănci niște cartele capsate, ușor de confundat cu fișele de pontaj de la Grivița Roșie. Aceste cartele au fost singura legătură palpabilă cu ce poate însemna un calculator pe care nu l-a văzut nimeni, nici măcar într-o vizită fulger ca la Antipa.
Și-n Olanda acelor vremuri, probabil că era o raritate un computer. E și azi un mister cum au calculat, cum au strâns datele, cine le-a interpretat, certă rămâne constatarea că ei au fost cei care au revoluționat într-adevăr fotbalul. Poate doar cu pixul și cu blocnotes-ul pe genunchi, olandezii sunt cei care au monitorizat primii jucătorul. Doar așa au putut ajunge la concluzia că un fotbalist are mingea la picior cel mult două minute din cele 90. Cruyff, Neeskens, oricine, vedetă sau scutier. De unde s-a și născut întrebarea care a smuls fotbalul din rutina care balansa între Pele și Bobby Charlton, între Munoz și Herrera. Nu cumva sunt la fel de importante și celelalte 88 de minute în care jucătorul nu are mingea? Așa s-au trezit sub nas Van Hanegem sau Rensenbrinck cu fișa cu numărul paselor greșite, al deposedărilor, al sprinturilor. Mai întâi cu pixul și apoi pe un computer cât dulapul, se născuse epoca fotbalului total, poate chiar ultimul strop de romantism tomnatic care a murit odată cu bara lui Rensenbrinck din finala cu Argentina. Restul? De la Hidalgo la Bilardo, de la Lucescu la Mourinho sunt toate variațiuni pe aceeași temă. Multora li s-ar potrivi replica lui Mircea Diaconu. „Această melodie a compus-o altcineva, genialule”… Au compus-o olandezii pe când nu se inventase încă laptopul de ultimă generație, cel cât valiza de lemn cu care se pleca în armată.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER