Până la un punct, garagața dintre Lupu și Lupescu parcă și-ar propune să reînvie contrele de până mai ieri dintre Lucescu și Dinu. Tot dinamoviști cu blazon și cu sânge clocotind care abia dacă își mai aduc aminte acum ce a stârnit toată sfada. Tot o hârjoană puștească. Și azi, jarul e ațâțat tot de acuze grave și mistuitoare din categoria cine a dat mai multe pase cu exteriorul la peste 5 metri distanță și cine pe cine n-a băgat în seamă deunăzi la un meci de old boys încropit sub steagul dinamovist ca pretext de șpriț și amintiri. Toate motivele pentru ca Lupu să moară de gât cu Lupescu și viceversa, nu-i așa?
După cât și cum a predat pe gazon estetica și rafinamentul fotbalului, Dănuț Lupu și-a câștigat dreptul să-și dea cu părerea despre una, despre alta, precum Balaci ori Ienei, chibiți de lux din afara sistemului, prețuiți și căutați după derbyuri. Lupu nu și-a câștigat însă și dreptul să aibă păreri chiar despre tot ce ține de fotbalul de dincolo de vestiar. Una e să nu-i vezi, să zicem, pe Mutu și pe Stancu împreună la națională pentru că se încalecă pe același post și cu totul altceva când, fără niciun argument, ți se năzare că Lupescu și Vlădoiu n-au ce căuta împreună în aceeași barcă federală. „Ce să facă Vlădoiu acolo, să-i ducă geanta lui Lupescu?”… Analiză adâncă și fudulă de țăran cooperatist tolănit într-o rână pe marginea șanțului și trăncănind despre cum va fi vremea în timp ce studenții îi umpleau coșurile cu știuleți de porumb. Din toată tărășenia, Lupu iese cel mai boțit dacă a ajuns să pizmuiască și un job federal care nu se ridică nicidecum la altitudinea celor lăsate libere de plecările lui Buduru și Prunea de la Dinamo, după care îi plouă în gură mereu autotpropusului Lupu. Nu e FRF, e Dinamo. Aceeași Mărie, cu altă geantă.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER