Becali și Gigaherț

Am ajuns să trăim și ziua asta, deși în fiecare noapte de o săptămână încoace jumătate de țară adoarme cu senzația că a doua zi nu va mai vedea lumina soarelui. Azi începe primăvara europeană, ce ciudat sună când ai în jur metri de zăpadă, ziua în care singura echipă românească rămasă neîngropată își încearcă norocul cu Twente.

În 2012, la minus 100 de centimetri de zăpadă, Steaua nu a găsit un teren de antrenament cum trebuie și s-a plimbat cu autocarul prin tot Bucureștiul. Mai trebuia tăiat acoperișul și ai fi jurat că jucătorii lui Ilie Stan sunt niște turiști masochiști care dau 25 de lei să vadă atracțiile Capitalei în mijlocul lui februarie.

Aici intră-n scenă marele conducător, omul care împrumută Steaua, dar care nu a vrut să-i împrumute și lui Bicfalvi prima de calificare în Europa. Cu jucătorii nervoși și neîncălziți, George Becali și-a pus lopata în spinare și a plecat să deszăpezească țara. Gestul e lăudabil, chiar dacă omul poate fi acuzat că mai caută un filon de imagine și prin grajdurile troienite ale țăranilor.

Mihai Viteazul al zăpezii spune că nu vine la meci dacă nu scoate oamenii din ghearele iernii. Așa spune mereu, dar astăzi în mod sigur va încerca să schimbe primul 11 al lui Ilie Stan. Becali îi vrea pe Latovlevici, Gardoș și Florin Costea, antrenorul pe Geraldo, Rusescu și Bicfalvi. Cine are dreptate? E greu de spus, dar astăzi e ziua în care Ilie Stan trebuie să-și impună ideile. Dacă lucrurile ies bine, cîștigă timp. Dacă nu, va fi oricum transformat într-un om de zăpadă, Becali adoră oamenii de zăpadă, iar amintirea că Ilie Stan a antrenat Steaua se va topi cum dă căldura, în martie.

Ieri, un reporter ProSport a făcut un experiment. Pasionat de jocul Football Manager, Cristi Voinea a pus față în față cu Twente echipa lui Stan și echipa lui Becali. Aceeași intensitate, aceiași adversari, doar rezultatul diferă. „11” lui Stan a câștigat cu 1-0, titularii lui Becali au pierdut cu 3-0.

Oare a ajuns și un procesor modest de 1,7 giga să se priceapă la fotbal?