Jocuri „dă” putere

Se întâmpla uneori ca Stalin – să fim bine înțeleși, cel mai mare măcelar din secolul trecut – să ignore complet sugestiile anturajului său lingușitor, inclusiv pe cele ale sadicului Lavrenti Beria, șeful NKVD. În timpul discuției în care acoliții se întreceau în a-i face pe plac, dictatorul asculta ca și cum avea mintea în altă parte, își scutura pipa și rostea scurt decizia care răsturna tot ce se vorbise până atunci. Evident, urma replierea gudurătorilor: „Decizia tovarășului Stalin e înțeleaptă!”.

Evident, George Becali n-a omorât pe nimeni, iar managerul său n-a smuls unghiile nimănui, deși uneori a mai lovit cu pumnul câte un dușman de clasă. Fascinația și adulația față de putere s-au infiltrat însă, haine, și într-o situație aparent banală: un finanțator de fotbal intră în pușcărie, iar anturajul său rămâne să ia decizii, doar că în colțul roșu este Teia Sponte, iar în cel albastru un manager.

Care e prima hotărâre luată de manager? Decide, cu de la sine putere, să anuleze celebrarea titlului 24, o sărbătoare așteptată de fani de 7 ani, în speranța că va mai obține un centimetru de încredere în ochii șefului încătușat. Apoi, își așterne pe față machiajul de cabotin și merge, ce coincidență stranie, la emisiunea Jocuri de Putere, sau „Jocuri dă putere”, așa cum rostește cu emfază moderatorul ei, un domnișor prețios pe nume Rareș. Ce face managerul în fața întrebărilor ridicate la fileu cu un zel „dă” neînțeles? Se lansează într-o pledoarie înecată în patetism în care vorbește despre Becali la timpul trecut: „Gigi era genul de om care…”, „Gigi se certa pentru că îi plăcea să…”. Dacă deschideai televizorul după o lună petrecută în munți, ai fi putut crede că, Doamne ferește, George Becali a încetat din viață, iar managerul tocmai îi citea necrologul.
Ieri, pretendentul a mers la închisoare pentru a accelera procesul de predare-primire a dreptului la semnătură în club, de fapt, marea sa miză. La ieșire, a anunțat cu un aer trufaș că încătușatul le-a dat „putere maximă” lui și lui Reghecampf, un alt pion important în acest joc de putere. Acum vine cheia întregii povești, mare atenție la ce anunță managerul: „Alte persoane nu au voie să se bage peste noi. Nimeni din familie nu are nicio putere!”.

Așadar, potrivit managerului, George Becali nu a transmis, cum era normal, un mesaj unionist de genul „Rămâneți împreună ca o familie, voi, Teia, verii mei Ioan și Victor!”, ci unul secesionist: „Nimeni din familie nu are nicio putere!”, bineînțeles, în afară de „yes-man” și de antrenor. Pe sub masca de actor ratat care ascundea personajul asaltat de camerele TV, avide să surprindă o impresie din închisoare, se citea satisfacția, dar și o oboseală plăcută. Puterea era la el. Câteva luni sau poate câțiva ani, el va fi George Becali.

P.S. –  Ieri, în vorbitorul penitenciarului Rahova, Becali i-a cerut managerului să nu anuleze sărbătoarea din oraș: „Nu am murit, lăsați lumea să se bucure pentru titlul ăsta!”. Câteva ore mai târziu, oportunistul posta pe pagina de facebook anunțul că, din nou atenție!, el, Reghecampf și jucătorii au decis ca petrecerea să se țină, totuși.