Era minutul 70 al meciului Liverpool – Manchester, 1-0 pentru gazde. În fața băncii de rezerve a lui United, îmbrăcat elegant la costum, David Moyes dansa acel tango dezarticulat al managerului condus pe tabelă, cu mâinile în aer, cu pași în dreapta, apoi în stânga, cu o căutătură jumătate speranță, jumătate disperare. În spatele lui, Anderson, Ashley Young și Javier Hernandez urmăreau jocul, însă din când în când trăgeau cu coada ochiului la managerul lor, cu o curiozitate pe care nu o arătau atunci când în fața lor se ridica silueta încă dreaptă a lui Alex Ferguson.
Scoțian și el, lăsat moștenire de omul care a creat Manchester United modern, Moyes are în față o misiune titanică. În primul rând, trebuie să câștige încrederea propriilor fani și jucători, iar începutul nu e tocmai încurajator. În 3 etape, United a făcut doar 4 puncte și are două meciuri la rând în care nu a marcat, iar cântecul „Come on David Moyes”, auzit în peluza suporterilor lui Manchester pe Liberty din Swansea, în prima etapă, s-a transformat în „We are champions and we play s***”, în ultimele minute ale meciului de pe Anfield.
La finalul aceleași partide, fanul de PR al lui United, Usain Bolt, a postat pe Twitter: „David Moyes, avem nevoie de un mijlocaș de creație. ACUM!”. Asta era duminică, iar după 24 de ore, David Moyes avea să termine jenant campania de transferuri de vară. În 3 luni, campioana Angliei a cumpărat un singur jucător semnificativ, pe Marouane Fellaini, și acela cu câteva minute înainte de termenul limită. Mijlocașul belgian a costat 33 de milioane de euro, un preț considerat prohibitiv de fanii lui United, și a venit pe Old Trafford de la fostul club al lui Moyes, Everton.
În această vară, United i-a ratat pe Fabregas, Thiago Alcantara, Ozil și Ander Herrera, motivele invocate fiind diverse. Media engleză pune campania dezastruoasă pe seama lipsei de experiență a noului președinte, Ed Woodward, un bancher iscusit în plasarea de capital, dar habarnist încă în materie de capricii de jucători. Niciun ziarist britanic nu a avut deocamdată suficient curaj să scrie că David Moyes este de fapt principala cauză. Privit cu rezerve chiar de fanii și jucătorii lui, roșcovanul care n-a câștigat nici un trofeu cu Everton nu prezintă în acest moment încredere pentru marii fotbaliști ai lumii. Odată cu retragerea omului care-și mesteca rivalii ca pe chewing-gum, clubul a intrat într-o criză de imagine nemaiexperimentată din mileniul trecut. Lui Alex Ferguson i-au trebuit 27 de ani să o scoată pe United din umbra lui Liverpool, dar David Moyes nu va avea la dispoziție același timp să iasă din umbra lui Alex Ferguson.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER