Zeul în chiloți

Trăiesc un timp al dezamăgirii, oriunde aș încerca să mă refugiez. Dacă fug de înșelătoriile din politică în cinema, dau peste „Facebook – The Social Network”, un superficiu care explodează ca o pungă de plastic umflată cu gura și plesnită cu palma în patru Globuri de Aur și șanse mari la Oscar. Dacă fug și din cinema, în tenis, mă așteaptă Rafael Nadal, care, tot scurtându-și șortul, lung până dincolo de genunchi acum câțiva ani, a ajuns doar în chiloți Armani, pozând glossy ca un striper, pentru, firește, o căpiță de bani.

Pe vremuri am scris un articol dur până la tristețe despre gimnastele olimpice ale României, care pozau goale, drapate în tricolor. Fetele acelea puteau măcar să invoce, fie și jalnic, faptul că, după ce și-au încheiat activitatea de performanță, nu se ajung cu banii. Dar numărul 1 mondial, nu numai în tenis, ci și în sport 2010, centimilionarul Nadal, de ce se prostituează vizual? Fiindcă n-are bani de echipament? Nu putea să câștige suma oferită de Emporio Armani rămânând îmbrăcat în șortul și tricoul în care a devenit un idol al lumii de azi?
L-am apărat cu toată inima pe Rafa Nadal de-a lungul anilor în fața acuzelor răutăcioase de dopaj ale antifanilor lui. Am rămas alături de el, am continuat să cred în el în timpul prăbușirii din 2009, când atâția îi mâncau coliva. L-am considerat un exemplu de fairplay, bun simț, bună creștere atât pe teren, cât și în afara lui. Mai omenos, mai cald decât maestro Federer. O singură dată, când, pentru banii primiți de la Nike, a apărut pe teren costumat cu bandană roz, tricou verde, sau invers, șort maro și pantofi portocalii, m-a pus pe gânduri, dar, după ce a declarat că nu va mai juca niciodată împodobit astfel, mi-am spus că a fost doar o greșeală.
Uite că n-a fost. O să fiu convins până mor, oricât de bătrân, încuiat și comunist voi fi considerat, că trupul unui sportiv, cu atât mai mult al unui mare sportiv, nu poate avea nimic de-a face cu imageria sexuală publică. Sportul transcende sexul, corpul bărbatului și al femeii se împerechează pur într-un androgin apropiat de zei. Comportându-se ca un playboy de duzină, Nadal jignește sportul pentru care a făcut atât de mult. Dacă va câștiga Openul Australiei, bucuria mea va fi știrbă la un colț.
Ce să mai zic? Poate doar că, dacă voi ajunge să-l văd și pe Roger Federer pozând sexy în chiloți, nu mai scriu niciodată niciun cuvânt despre tenis.