Ajunge!

Mircea Sandu nu a făcut decât să confirme. Regulamentele se aplică discreționar, indiferent de numărul articolului, iar cei care le interpretează sunt mai presus de litera legii. O dovedise și Dumitru Dragomir cu câteva zile înainte, când cu cazul „Varga și Bălan”. La fel ca și omologul său de la FRF, s-a antepronunțat. Mitică e Timișoara, Sandu e Steaua. Ă‚sta e meciul. Restul sunt și ei pe acolo. Sigur, e ușor exagerat ce spun eu aici, dar în fotbalul românesc nevoia de transparență, de coerență, de normalitate e mai stringentă ca oricând.
Toată bănuiala asta continuă și bolnăvicioasă e alimentată. Sistemul sferelor de influență și al cercurilor de interese e întreținut de cei care ar trebui să clarifice și să impună un set de norme. Cluburile încearcă prin toate mijloacele să câștige. Pe teren, la masa verde, blaturi, tertipuri, jocuri de culise, înșelăciuni, falsuri. Unul țipă mai tare, altul are un discurs mai convingător și din ce în ce mai rar o echipă mai competitivă ori un antrenor mai pregătit. E peste tot așa. Face parte din joc. Curat, murdar, e joc.
Problema, marea problemă ține de incompetența celor care conduc. Și de complicitatea lor când le dictează interesul, la fel cum au o vehemență josnică în a vorbi despre legi atunci când vor să păcălească. Dacă nu pleacă, măcar să ne lase bruma asta de fotbal. Când nu urlă patronii, intervin marii conducători cu regulamentele lor de doi lei. Ce vină au Varga, Stancu, Bălan și toți fanii ăștia din ce în ce mai puțini? Au confiscat fotbalul prin declarații, au stabilit ierarhii prin blaturi și pe caiete cu creioane chimice, iar de două ediții au învățat să se joace la masa verde. Ajunge! Rapid și Steaua trebuie să rămână cu rezultatele din teren și noi să discutăm de clasamente stabilite pe teren.