Într-un fotbal în care titlul și participantele în Liga Campionilor se pot decide prin fuziune sau absorbție nu mai miră nimic. Craiova e o echipă frumoasă. Nu neapărat de acum. E o calitate moștenită din anii 80 de pe vremea „Maximei” și în numele căreia cei care s-au tot perindat prin Bănie, deci și Mititelu acum, au cerut clemență și circumstanțe atenuante. Ceea ce se întâmplă acum este o anomalie. Licența nu se primește în funție de palmares, de trecut, de istorie, de culori, de glorie. Se plătesc datoriile la timp sau nu. Cifrele seci vorbesc, iar legile trebuie aplicate, indiferent de nume. Adică de ce „gașca nebună” a Sportului a trebuit să plătească prin retrogradare? Deciziile sunt discreționare, în funcție de interese, iar comisiile se întorc cu cheița și judecă emoțional. Mediașul, Bistrița sau Vasluiul au plătit într-un an de criză la timp datoriile, iar Craiova este scutită? E vorba de principiu și de nimic altceva. Bornescu, Dorel Stoica și frații Costea joacă uneori frumos, alteori slab, publicul e întotdeauna pătimaș, dar asta nu are legătură cu tot ceea ce se întâmplă în sălile de judecată. Compromisul era dus până într-acolo încât se discuta de faptul ca, dacă UEFA va interzice dreptul de a participa în Europa League din această cauză a datoriilor, FRF să decidă acordarea unei licențe „interne”… Ideea e că sunt suficient de mulți buni-plătitori care deja amenință că își vor căuta dreptatea și vor reclama abuzul. Asta ar echivala cu deschiderea unei veritabile Cutii a Pandorei.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER