În scris, patronul Stelei ni se relevă altfel. Literele îi cosmetizează gesturile, vorbele, îi ascund isteriile… Demersul lui Doru Gheorghiu este unul firesc, chiar dacă foarte mulți se vor înghesui să spună că poluează spațiul tipografic. Dacă nu și-ar fi forțat norocul și s-ar fi mulțumit să stea cuminte între paginile ziarelor, poate că ar fi avut mai multe șanse și peste două zile, la alegeri. Din fericire, s-a întins mai mult decât îi e plapuma și nu suntem în pericol.
Fotbalistic vorbind, a procedat la fel. S-a lăudat cu investiții, a aruncat bani în stânga și în dreapta. Albi, negri, gri, cu punga, cu valiza, „cu Maybacu”. De ceva vreme încoace a dispărut, alungat de legile electorale care uneori le înlocuiesc pe cele ale bunului simț. Reapare, infinit mai decent în „doi-trei-ul” din ProSport și, chiar dacă încearcă să dea nuanțe crizei, recunoaște printre rânduri că nu prea mai are de unde. Lucru pe care noi îl știm de mult și pe care l-am tot scris zilele astea. Becali a ajuns la fundul sacului. „Steaua nu mai transferă pe nimeni” echivalează cu „Da, mă, nu mai am bani. Și ce-i cu asta?!”.
Personajul va rămâne același, indiferent de perioade și de valoarea terenurilor pe care le are în proprietate. Vanitos, mereu dorind să pozeze în ce nu este și inconsistent. Marea noastră problemă – a jurnaliștilor, dar mai ales a suporterilor din Ghencea – cu el e ce-i va face Stelei. Iar faptul că nu va renunța la ea cât va trăi începe să sune din ce în ce mai îngrijorător.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER