Români vs. străini în arbitrajul românesc reprezintă o falsă dispută, în care foarte vocali sunt tocmai aceia care au împins lucrurile în acest punct delicat. Dacă avem – și cercetările, chiar dacă nefinalizate ale procurorilor, au dovedit asta – arbitrii corupți, e tocmai din cauza tagmei care strigă acum. Pentru că în corupție nu e ca în dilema inițiatică „oul sau găina”. Aici lucrurile sunt clare. Avem oameni care corup (care plătesc) și corupți. Se trece prea ușor peste autodenunțurile pe care Gigi Becali le făcea în urmă cu câțiva ani, referindu-se la relația sa cu Sorin Corpodean, de exemplu. Glumesc și se joacă prea ușor cu vorbele, pentru a poza apoi în indivizi responsabili. Realitatea e că patronii din fotbalul românesc nu știu cum să-și păcălească adversarii, prin orice fel de mijloace. Ei fac cel mai mult rău și lamentările de acum nu valorează nimic, știut fiind faptul că la un moment dat au fost în rolul celor pe care îi acuză că ar influența arbitrajele.
În fotbalul nostru înainte de a rezolva problemele din arbitraj, înainte de a avea pretenția unui corp de antrenori bine pregătiți și înainte de a contesta valorea fotbaliștilor, trebuie să reglăm cumva chestiunea arăzătoare a patronilor. Genul de retorică „noi plătim, noi facem regulile” nu are nicio legătură cu civilizația și cu o competiție decentă. Crăciunescu ar trebui susținut necondiționat, din principiu, tocmai pentru că duce această polemică. Din păcate însă, cei care conduc fotbalul sunt, tacit, complicii celor care schimbă totul conform intereselor de moment.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER