Scopul

Incidentul ce l-a avut pe Săpunaru protagonist la sosirea tricolorilor în țară a mutat cumva centrul de greutate al discuțiilor. Pe nedrept, în viziunea unui selecționer extrem de orgolios și foarte sensibil. Sunt două sau mai multe planuri ale discuției.
Jucătorii nu aveau voie, mai ales într-o perioadă foarte delicată din punct de vedere al atitudinii și imaginii la echipa națională, care se vrea a fi reconstruită din temelii pe principii noi, să mai aibă vreo ieșire. Cu atât mai mult față de stafful tehnic. Săpunaru a greșit teribil atunci când s-a răstit la secunzii selecționerului și probabil că va plăti scump. Lucescu junior a construit echipe sacrificându-i pe cei care stricau atmosfera. În fotbalul de azi, grupul e mai important decât orice vedetă și orice individualitate.
Strict fotbalistic, România a avut momente cu accese de fotbal. Nu e un joc spectaculos și cu greu va putea fi, în condițiile în care ne lipsesc încă fotbaliștii capabili de așa ceva. E, în schimb, determinare, răutate în joc și dorință. Nu putem câștiga campionate europene sau mondiale așa, dar măcar ne putem gândi că avem șanse de a ajunge acolo. Poate cresc Alibec, Torje, Daminuță sau alții, care pot da stil unei echipe ce încearcă să vrea.
Răzvan pare teribil de iritat și tinde să ia totul personal. E atacat de foarte mulți, și pentru asta vrea să le răspundă tuturor, apelând prematur la statistică. E foarte multă tensiune la națională și e o doză de artificial. Până când încep preliminariile, eu, unul, sunt sigur că toate jocurile de interese se vor fi rezolvat, astfel încât naționala românilor condusă de Lucescu să meargă mai departe.