Gino Iorgulescu este omul care a contribuit decisiv la reformarea fotbalului românesc într-o perioadă în care criza de rezultate și consistență părea imposibil de oprit. A făcut din Progresul un laborator. De antrenori, dar și de performanță. Ceea ce a creat el în Cotroceni au luat și au aplicat la nivel macro restul echipelor mari. Cei mai în vogă tehnicieni din fotbalul românesc s-au intersectat cu Iorgulescu în Cotroceni. Ca jucători, unii dintre ei apoi și ca antrenori, sau numai ca antrenori. De la Lucescu junior până la Stoichiță. Zenga, Lăcătuș, Bergodi, Dan Petrescu, Olăroiu, mai ales Olăroiu. Fostul Progresul a ajuns să se bată și cu Steaua, și cu Dinamo la titlu, fiind prima echipă de rangul doi care le-a pus probleme, fostul Național a ajuns să depășească mai multe tururi în Cupa UEFA după ani de secetă. Iorgulescu a știut, după cum chiar el spune, să gestioneze o criză perpetuă în Cotroceni. Tot el a știut să se facă respectat și temut într-o lume, dar mai ales într-o perioadă în care jocurile de culise erau cel puțin la fel de periculoase ca și acum. În fine, a știut să se retragă la timp, astfel încât să nu aibă de suferit. În spatele lui au existat mereu rumori, zvonuri, bănuieli. Un personaj al fotbalului românesc. Demn de respect pentru unii, controversat pentru alții. Nu a vrut să se mai știe nimic de el, dar lumea fotbalului nu l-a uitat la ani după ce a dispărut în lanțul de restaurante cu personaje din fotbal desenate pe pereți. Acum, foștii adversari îi dau târcoale. Bucureștiul îl vrea ca ultimă armă pentru a opri cumva Provincia. Ursuz și calculat, i-a ascultat pe fiecare și, prin intermediul ProSport, le-a spus simplu „Nu”. Nu e miză. Dă de înțeles însă că ar accepta un proiect mai amplu. Să conducă, dar la alt nivel. Nu un club, ci întreg fotbalul românesc.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER