Iancu și Stan, față în față. Am citit și recitit interviurile colegilor mei și am încercat să înțeleg printre rânduri. Dincolo de jigniri, de strategii, de subiectivism.
Marian Iancu e abil, impetuos, dur. Cea mai bună apărare e atacul și gândește cu două mișcări înainte. Nu mai are banii din anii trecuți (jucători neplătiți, presupuse probleme cu licența), dar compensează prin discurs. Interminabil și, pe alocuri, convingător. A luat finalul de campionat pe cont propriu. Meciul cu Urziceniul „l-a urmărit” stând o repriză în direct pe Sport.ro și una pe Gsp TV, parcă. L-a depășit din acest punct de vedere și pe Gigi Becali, care măcar închide în timpul meciului. Se folosește de media, țese intrigi, pune la cale scenarii, crează false probleme. Vrea să își atingă scopul și nu se dă la o parte de la nimic. Până la un punct, însă. Susține, și cel puțin în ultimul timp nu sunt argumente să fie contrazis, că echipa sa nu a intrat în jocuri de culise. Că atacurile sale sunt la vedere și că își asumă acțiunile pe care le face, nelansând informații „pe surse”.
Marius Stan e mult mai puțin vocal. Discret, calculat, liniștit. Genul care tace și face. În toate sensurile. Cedează deliberat inițiativa, dar are replici la fel de tăioase: „Sută la sută, Poli nu își ia licența!”. Și, din calitatea de membru al Comitetului executiv federal, cuvintele sale au altă greutate. Și-a dat seama că pentru a lua titlul anul acesta nu e nevoie să construiești navete spațiale și că e de ajuns un grup unit, dispus să se sacrifice. L-a desemnat pe Dorinel să facă asta, iar el s-a ocupat cu politica fotbalului și cu protecția nucleului de care vorbeam.
Reciproc se acuză că sunt diabolici, pătați, jenanți și așa mai departe. Realitatea e că echipele pe care le conduc sunt infinit mai puțin antrenate, sau la fel de bine mai curate în sensul de naive decât ei. Tot ce au făcut până acum este în mare parte opera lor. La final, despre unul vom spune că „i se datorează” și despre celălalt „din cauza lui”. Va fi, probabil, momentul în care se vor întâlni, se vor privi și unul îi va zice celuilalt: „Ai fost mai… bun, mai… șmecher”. Stan sau Iancu. Oțelul – Poli de azi e și meciul lor. În viitor, armele cu care s-au bătut până acum nu vor mai fi valabile. Va fi vorba de adevărata Ligă a Campionilor și despre nevoia de a își face o echipă care să joace în adevăratul sens al cuvântului, pentru că la capitolul fotbal sunt unii mai datori ca ceilalți.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER