Povestea familiei Rotariu impresionează. Prin binele pe care i l-a făcut unei micuțe bătute de soartă și rude naturale ne învață pe noi toți ce înseamnă să fii om. Rândurile din pagina 8 sunt cutremurătoare, dar ceea ce a făcut Roti trebuie să fie cunoscut de cât mai mulți semeni. Mai ales de cei care l-ar putea ajuta să împlinească un vis. Visul Kassandrei. Iosif Rotariu a fost genul de fotbalist conștient de calitățile, dar și de limitele sale. Un mijlocaș „de travaliu”, cum suna un clișeu al epocii, disponibil la efort, rezistent și care te surprindea cu câte o execuție rafinată, ori vreun șut de nicăieri. Imaginea aceea din meciul cu Argentina de la Coppa del Mondo din 1990, cu Roti calm în tricoul acela galben și transpirat, lângă un Maradona descumpănit de cerbicia celui care îi făcea marcaj, a marcat o generație de microbiști care se năștea și creștea la timp pentru a prinde apogeul marii naționale din ”94. A fost deschizător de drumuri și la Istanbul, primul dintre românii care aveau să scrie istorie și la Galatasaray. A rămas mereu modest și la locul lui și a știut să își trăiască bucuriile, dar și să depășească greutățile. Chiar și atunci când viața l-a încercat teribil, în ianuarie 2003, când a suferit o operație pe creier. S-a născut a doua oară și, alături de soția lui, Daniela, și de copii săi naturali a ajutat, adoptându-i, și alți doi micuți să cunoască o altă viață. Kassandra.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER