O dilemă supărător de actuală. De ce s-au îndepărtat fanii de echipa națională? Dialog ieri cu cititorii pe chatul ProSport. După câteva replici schimbate în termeni de optimism nejustificat, „Batem clar!”, sau pesimism cronic, „Ne calcă în picioare!”, și considerații pe seama echipei care trebuie să fie pe teren – cu Nicu sau fără Nicu -, discuția a alunecat în campionatul de zi cu zi. „Pe cât termină Craiova?”, „Mai revine Steaua?”, „De ce vorbesc atât de mult patronii în presă”. Un „nick-name” care părea împătimit al fotbalului în stare pură nu a rezistat tentației de a condimenta un pic dezbaterea trântind: „Nu îmi place Pițurcă… E infidel”. Și tot așa.
Un răspuns la tema acestei dezbateri nu am reușit să aflăm. A încercat cineva o definiție conținând termeni de care ceilalți au râs imediat: „patrie”, „mândrie”… Echipa națională reprezintă în această perioadă o simplă noțiune. Vagă, inconsistentă, plictisitoare. Suporterii de serviciu vin la stadion cu tricolorul ca salopetă. Nu avem scandări, nu avem entuziasm… Pontăm triști fișe de prezență în stadioane îmbătrânite. Pentru a vedea o mână de băieți prea puțin responsabili, uniți ori conștienți, care încă vin la convocare pentru escapade în cluburi. Sau pentru a-și etala hainele de firmă la reunirea lotului. Tot ceea ce ține de roșu, galben și albastru trebuie reinventat, rebrenduit. De la jucători până la suporteri. Poate merge să o facem din mers, acum cu Serbia și Austria….
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER