Fenomenul este deja global. Grecia și mai nou Turcia sunt doar ultimele țări în care scandalurile de corupție au izbucnit. Deosebirea față de ceea ce se întâmplă la noi este că peste tot în lume se iau măsuri, se merge până la operarea de arestări, există cineva interesat să rezolve, să asaneze. Se mișcă lucrurile sau măcar se încearcă asta.
Dragomir, adică șeful ligii, poreclit „Corleone”, se ceartă ca la ușa cortului cu patronul Stelei, Gigi Becali. Lansează acum acuze grave, contrazicându-și propriile declarații și autoincriminându-se prin măsuri pe care spune că trebuia să le fi luat, dar nu le-a luat. Mărturii false, tăinuire de informații etc. Cazuri de dopaj, cazul „Valiza”, cazul „Bricheta” și multe alte spețe în care comisiile organismului pe care îl conduce au luat decizii contestabile. Atât de contestabile, încât le atacă tocmai cel care a girat pentru o parte sau alta.
În cealaltă „semifinală” a circului total din fotbalul nostru, Mircea Sandu, supranumit „Nașul”, a lăsat deoparte eleganța pe care încercase să și-o confecționeze de când a fost propulsat în structuri europene și s-a prins într-un duel verbal plin de acuze și invective cu Marian Iancu, finanțatorul Timișoarei. Ce vreau să spun e că oamenii care teoretic au datoria să asigure un climat normal, decent etc au treabă. Se ceartă la televizor, se acuză. Sunt ei înșiși nocivi. O structură superioară lor ar trebui să intervină. Dar cine oare, atât timp cât fotbalul se comportă ca stat în stat. „DNA”-ul, spunea un jurnalist de social și economic, cu simpatii pentru fotbal. Nu ar fi o problemă pentru noi. P
entru că e tot abreviere și tot din trei litere. Abia mai diversificăm un pic. Nu ar mai fi TAS-ul care să taie și să spânzure, am avea DNA-ul. În plus, cu un pic de noroc ar putea fi luate și niște măsuri. Altfel, pentru a rămâne în zodia majusculelor, rezultatele de la BAC nu ar trebui să mire. Semnalul anomaliilor în acest sistem a fost dat odată cu trecerea „sportului” într-o zonă a dezinteresului total. Plus că vedetele autohtone, devenite idoli, au alte puncte comune decât o amărâtă de diplomă. Să facem, de exemplu, un studiu de caz pe cei patru amintiți mai sus.
Trei dintre ei au fost arestați în decursul vieții (Iancu, Dragomir, Becali), doi se lăudau cu faptul că sunt studenți după 45 de ani (Dragomir și Becali), dar cu toate acestea se mândresc cu mandate de parlamentar și europarlamentar. Cu excepția lui Iancu, sunt produse ale unei societăți care a avut ocazia să își exprime un vot pentru ascensiunea lor în sport și în societate.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER