Atacul lui Pleșan

Pleșan joacă tare când spune că străinii veniți să evolueze în România sunt slabi. Are curaj și, în mare, are dreptate. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că străinii transferați în campionatul românesc au adus altă mentalitate. Sunt mai greu de corupt, sunt mai serioși la antrenamente, știu ce înseamnă profesionismul. Despre valoarea lor se poate discuta.

Tot un străin l-a accidentat și pe Pleșan, iar amărăciunea acelui episod e exprimată clar de fostul oltean-bănățean-dinamovist: „Semedo trebuia să-și ceară scuze atunci când m-a accidentat, nu acum, când a venit la Steaua!”. Îl înțeleg pe Pleșan. E îngrozitor ca un fotbalist să stea pe bară aproape un an la o vârstă, 24 de ani (acum are 25), la care ar fi putut prinde ultimul tren spre o echipă mare de afară. Pe de altă parte, cred că și instabilitatea sa din anii precedenți, când se dădea ba cel mai mare timișorean, ba cel mai mare dinamovist, l-a făcut să piardă un transfer mare în străinătate. Nu cred că poate arunca vina numai pe episodul nefericit din meciul CFR – Steaua, de anul trecut.

Sinceritatea lui Pleșan e de apreciat. Pe de altă parte, cred că, dincolo de ghinioane și de accidentările regretabile, Pleșan trebuie să-și analizeze și propriile greșeli.