Românul cântă și de fericire, și de dor, și de jale.
Unii își cântă colegii la conducere, cum face Aliuță. „Fluierașii”, adică arbitrii, ar putea să cânte la fluierul piciorului, că de arbitrat… vai de ei. Poți foarte bine să jelești după bani dacă ai fost cel mai bogat român, iar acum ești aproape să ieși din top 300. Apoi, poți să-ți cânți cântecul de lebădă dacă te numești Gloria Buzău. Mai poți să te încânți privind o echipă pe care se cheltuiește puțin și care joacă mult – Unirea Urziceni. De asemenea, poți să spui un descântec dacă ești cercetat de DNA pentru transferuri dubioase. Poți să intonezi „Deșteaptă-te, române!”, dacă ești rapidist și te enervează salariile triple ale străinilor. Dacă faci parte din galerie, poți să cânți ca să fii bătut sau ca să fii dat afară din stadion.
Când ai apă la genunchi și șprițu-n sânge, normal, îți rămâne doar să cânți.
Când ești dinamovist și cânți proslăvirea Stelei, înseamnă că ești prost.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER