„Uite-l, nu e!”, diavolul pe pământ, extraterestru, uragan, glonț, Bolt. Îi presară, îi pierde pe ceilalți concurenți pe drum. Dacă trece acum peste tine, poți zice că te-a călcat acceleratu”! Pe la 100 de metri îi făcea deja bezele americanului Spearmon. La 150 de metri, ceilalți nu se mai vedeau, era doar el, Supermanul. Pe Churandy Martina din Antilele Olandeze trebuie să-l privești cu binoclul. E departe și se vede mic, mic de tot. Patru-cinci metri avans, aproape de finiș. Bolt trece linia de sosire cu un nou record mondial, se bucură, se tăvălește. Apoi apar ceilalți.
„Sunt fericit, sunt campion olimpic și deținătorul recordului mondial. Nu știu ce-aș putea să spun mai mult”, zice Bolt imediat după cursă, cu o simplitate dezarmantă. Pare un om normal, care obosește, are emoții.
Nu pot uita însă alte fenomene ale probelor de sprint care au sfârșit rău. Ben Johnson, Tim Montgomery, Justin Gatlin au fost suspendați pentru dopaj după ce uluiseră lumea. Sper să nu fie vorba de așa ceva și la Bolt. Pentru că eu mai cred încă în ideea de sport și de fairplay.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER