Morții vii

Dinamo s-a relaxat înainte de meciul de la Split într-un fost cimitir roman. Semn rău? Așa se pare! În minutul 12 e deja 1-0 pentru Hajduk! Chiar n-o fi găsit Andone alt loc unde să plimbe „câinii”? Morți, ptiu” drace, e din cauza cimitirului, vreau să zic Moți. Deci, Moți îl scapă pe Vukusic, care are doar 19 ani, și ăsta, acum pot s-o spun, ne bagă mortu”-n casă!
Și coșmarul abia începuse! A fost 2-0 în minutul 22 și 3-0 în minutul 38! În apărarea lui Dinamo sunt stafii, nu oameni, iar stafiile astea bântuie de anul trecut. Toată lumea a văzut de atunci că Moți e terminat, că e nevoie de doi fundași centrali serioși și siguri pe ei, care să joace împreună măcar cinci meciuri amicale și trei-patru oficiale până la acest joc mai important. Și totuși, nu s-a făcut mai nimic, cu toată bogăția și extravaganța lui Borcea, cu toate relațiile impresarilor, cu toate avertismentele fanilor.
Se mai întreabă unii de ce nu-l convoacă Răzvan Lucescu la națională pe Adrian Cristea. Pentru că l-a luat și s-a dovedit o momâie, pentru că e instabil și neserios, pentru că e inconstant, pentru că joacă bine doar cu echipele mici și numai atunci când vrea, pentru că are toane, pentru că are prea multe fițe. Mai vreți argumente? La Torje se poate discuta, dar, la gabaritul lui, nu vedeți că-l ascund fundașii prin buzunare și-i dau drumul din când în când să respire?
Morții au înviat după pauză, au început să se miște pe teren, au avut și câteva ocazii, începuseră chiar să semene a ființe umane. Până când ne-a trezit fluierul de final și am văzut că ne aflăm, de fapt, în altă lume, în ceea ce se va numi de acum „coșmarul de la Split”.