Cum am spus că nu trebuie să facem o tragedie din înfrângerea cu Israel, așa afirm acum că ar fi o copilărie să ne extaziem pentru succesul categoric din fața Rusiei. Naționala condusă de Hiddink nu se compară la niciun capitol cu niciuna dintre cele trei mari pe care le vom înfrunta în grupa de foc de la Euro. Nici luați individual, nici ca organizare a jocului, rușii nu au arătat aseară că s-ar apropia de Olanda, Franța sau Italia. Am obținut o victorie de moral, care însă nu ne poate da imaginea exactă a naționalei noastre cu două luni și jumătate înainte de turneul final.
Dar putem fi bucuroși că umărul lui Chivu ține, că Mutu arată aceeași poftă de joc ca la echipa de club, că Marica e un atacant extrem de percutant, neadaptat în campionatul german, că Rădoi e o soluție la mijloc, că Niculae&Niculae creează concurență în atac. Și pentru că am vorbit de Chivu, trebuie să spunem că el și-a asumat un risc imens neoperându-se la umărul accidentat, un risc care îl poate costa, Doamne ferește!, chiar absența de la Euro, pentru că orice lovitură sau căzătură serioasă îl scoate din circuit. Dar, după 3-0 cu Rusia, să ne gândim doar la lucruri bune.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER