Astfel au arătat cele două echipe sâmbătă seara: una de retrogradare, și aceasta nu era Ceahlăul, și una de titlu, și aceasta nu era Steaua.
Așa-zis-pretendenta a aliniat o echipă bătrână, fără viață și fără perspective, o echipă care-și detesta parcă propria existență. Steaua a vândut doi fundași centrali de valoare, Ghionea și Rada, și a umblat toată iarna după himere. Acel Ouan care nu avea cum să se ridice la înălțimea celor doi plecați, de vreme ce la 29 de ani joacă într-un campionat obscur, sau acel Parpas, și el de trei ori mai slab decât Ghionea sau Rada. A venit, într-adevăr, Jelev, doar de două ori mai slab decât sus-amintiții. Cu ei, Steaua se poate bate pentru salvarea de la retrogradare!
A fost doar o iluzie că Steaua se poate lupta pentru titlu după acel teoretic loc 1 ocupat la jumătatea sezonului. Echipa n-a vibrat nici în tur, iar plecările celor doi stoperi au slăbit-o și mai mult. În plus, nu ai cum să construiești și să desfaci o echipă care a venit să-și apere nevoile pe Ghencea, cu doi închizători (Pleșan și Ovidiu Petre), ambii mai mult accidentați de câțiva ani încoace și care nu știu să recite pe teren poezia de care are nevoie o formație în căutare de goluri. Sau cu un Tănase, mai poet decât cei doi, aruncat direct în gura lupului, în avanposturi, unde a fost mâncat, ronțăit, mestecat de Balde și de apărătorii nemțenilor.
Steaua vrea totul investind Nimic. Ceahlăul vrea o schimbare aducând aproape un lot întreg în intersezon. Consecințele acestor politici s-au văzut de la prima etapă!
Și încă ceva: se poate pierde cu 1-3 sau cu 1-4 și cu Tătărușanu, Tudose, Bicfalvi, Onicaș sau Andrei Ionescu. Dar măcar construiești o echipă!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER