Teoretic, Steaua, Dinamo și nu numai pun accent pe tineri. Anunță strategii. Construiesc academii. Promovează fotbaliști crescuți în propria ogradă. Investesc în viitor. Totul, cu un singur interes, și acela nobil: fotbalul! Ce frumos! De vis!
Iar acum să ștergem lacrimile și să ne trezim la realitate. În lumea concretă, Dinamo are altă preocupare. Acum, de exemplu, „câinii” sunt fierți că Pandurii încearcă să facă uitată datoria pe Iordache, dar în pauze (de publicitate) se mândresc cu țeapa pe care le-au tras-o ei gorjenilor în cazul Vranjkovic. Ambele au dreptate într-un caz și sunt vinovate în celălalt. Cearta e justificată, dar e mincinos explicată. Războinicii bagă la înaintare binele jucătorului, când de fapt singurul gând e care-l fură și-l minte mai mult pe celălalt.
Și Becali are treburi mult mai „pământene” decât strategia de viitor. Pe mine era cât pe ce să mă păcălească să-l compătimesc. Mă întrebam, de exemplu, ce legătură are faptul că îi face echipa lui Lăcătuș cu corupția în fotbal. Ajunsesem la un pas de a crede că totul e o făcătură împotriva lui. Dar m-a liniștit când a povestit în direct cum a cumpărat un meci cu CFR Cluj. Ah, scuze, nu el, ci verii. El nu știa nimic, nimic. Era probabil ocupat să cumpere un teren… Sau poate făcea proiectul Academiei Steaua…
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER