Lipsuri

Acum un an, Steaua avea orice, mai puțin atacanți. Peste câteva luni, lipsea un mijlocaș coordonator. În vară, erau din nou probleme în atac, rezolvate pac-pac de marile transferuri. La fel și în linia mediană. După primele două etape, steliștii descopereau că nu au portar. Și-au amintit repede de „Zapata-mâini-de-aur”. Dar, cu toate acestea, lipsea în continuare „numărul 8″. Și, evident, era nevoie de un atacant de valoare. Altul decât Thereau, Pepe Moreno sau Arthuro. Un vârf adevărat, alături de un portar autentic, reprezintă marele of patronal și după mizeria de la Galați. Nimic despre „numărul 8″, despre orizontul limitat al celor care au jucat la mijloc sau despre scăderea de turație a liniei defensive. Nicio problemă, aceste observații vor da năvală peste noi în etapele următoare, pe măsură ce efectele adevăratelor lipsuri ale Stelei vor fi din ce în ce mai evidente. Atât de evidente, încât nicio sarsana cu bani plimbată în orice oraș doriți nu le va mai putea acoperi.