Și celor mai fideli urmăritori ai fenomenului le este greu să spună, din prima și în mai puțin de trei secunde, numele antrenorului de la CFR Cluj, să zicem. Ca să nu mai vorbim despre numele celui care a stat pe banca echipei la începutul sezonului; nici nu mai aducem în discuție vara lui 2008, care pare acum la ani lumină de atât de obositorul prezent.
Cum spuneam, este doar un banal exemplu, însă el este ușor de extrapolat la întregul univers al primei divizii. Nici nu poți efectua o altă analiză a antrenorilor Ligii I din acest tur de campionat în afară de cea care constată cât de des au fost dați afară. Ce idei revoluționare? Care implicare în stabilirea scorului FINAL? Unde au fost momentele decisive? Ioc!
Trist pentru soarta unei bresle este că mai nimeni nu îi plânge pe acești oameni, ci trecem pe lângă ei cu detașare. Au devenit bunuri de consum imediat, statut la care și-au dat mâna isteria patronală și atârnarea celor mai mulți antrenori români. În loc să aducă acele elemente de stabilitate, competență și protecție asupra echipelor lor, prea mulți tehnicieni se complac în situația de a fi banale prelungiri ale capriciilor patronilor. Cu cât coloana vertebrală e mai curbată, cu atât poți prinde un contract mai bun. Dar cu atât mai mult ești în pericol să zbori la primul strănut al marelui stăpân! Ceea ce s-a și demonstrat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER