Pe Mitică Dragomir vestea că o româncă de-a noastră e în comă de prea multă muncă l-a lovit la serviciu, taman când conducea cu 2-1 și dăduse un 3-1 elegant, poartă în casă. Radioul din sediul Ligii bombănea ceva de boala lu” Kalache, ba nu, boala lu” unu” Karoshi, mda, era un sindrom de îi băga pe harnicii de japonezi în groapă. La început nu se agita, doar făcuse avere aplicând principiul care spune că, dacă muncești, n-ai timp să faci bani. După aia era să scape zarurile din mână, începea să se recunoască în portretul-robot al amărâtului bolnav de Karoshi. E bârfalcoolic? Clar e că, dacă nu iese de cinșpe ori pe zi la televizor cu șopârle și tâmpenii, nu se simte președinte. Ultima e o concluzie în disputa dintre Timișoara și Rapid. Dragomir a zis că „nu voi accepta ca o echipă care a câștigat pe teren să piardă la masa verde”. Corect, pot să câștige unii aruncând albine în adversari, cum s-a mai întâmplat prin județ, merge, că terenul verde n-are treabă cu masa verde. Apoi, e îngropat în acte. Uitați-vă ce a făcut liga lui în două zile. Le-a dat o recomandare tip „nu jucați” rapidiștilor Varga și Bălan, le-a vizat carnetele celor doi, le-a retras vizele, a trimis cazul la Comisia lui de Disciplină, comisia asta a pasat dosarul la Comisia de Litigii și ăștia și-au declinat competența. După aia au vrut să schimbe programul, dar amânarea rectificării n-a fost aprobată de federație, așa că nici nu mai știi care-i etapă intermediară și care-i aia plină. Rezultatul: nimic nu e fix, nici clasamentul, nici programul. Singurul punct fix e Mitică, dar ajunge. Cu el poți răsturna toată lumea fotbalului românesc.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER