În liga lui Mitică au înnebunit și străinii. Eric de Oliveira, un mijlocaș cuminte de la Gaz Metan, cere un test de paternitate pentru golul marcat de medieșeni în meciul cu CFR. Pe un ton care amintește de esclava Isaura transferată la hacienda del Comentator Iancu, omul care descoperă trei comploturi pe etapă, Eric zice că e „golul meu”, meu objectivo, meu filho, copilul meu. De ce ar fi răpit arbitrul un copil din brațele părintelui său cu crampoane? Ca să-l avantajeze pe Stancu, ca să iasă stelistul golgheter. Nu ar fi ceva imposibil, minuni în acest domeniu au mai fost. De exemplu, Cămătaru a câștigat „Gheata de aur” marcând fix 21 de goluri în șapte etape, de se crucește și acum locul doi, austriacul Polster. Dar șuntarea unui contracandidat la titlul de golgheter chiar ar fi o premieră până și pentru România. Acest lucru nu e posibil chiar și în cazul în care am avea exact atâta corupție cât se insinuează că avem la inevitabilele declarații de după etapă. Ștergerea unui gol e pur și simplu un act de mică și inutilă corupție, care n‑are loc de corupția mare. Gândiți-vă ce fișă de lucru ar avea în acest caz un fluieraș la un meci banal cum a fost cel dintre Gaz Metan și CFR. Clujenii sunt granzi, trebuie avantajați. Corect, dar nu mai sunt atât de granzi ca anul trecut, așa că trebuie dezavantajați la cartonașe, ca să aibă probleme în întâlnirile directe cu granzii de anul ăsta. Deja avem două școli de gândire în interpretarea unui simplu fault. E de gol bun, e de cartonaș rău, ce avem noi aici? Ă‚sta deja nu mai e simplu arbitraj, e o problemă grea de matematică cu cinci-șase necunoscute, cu șpagă ridicată la putere și cu fișele tuturor jucătorilor băgate în capul cavalerului în negru. Dar, pe teren, nu avem niște Țițeica echipați cu fluier, ci niște simpli oameni care, câteodată, aplică regula de trei (greșeli) simplu.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER