Statul polițienesc care vom fi

Are legătură și cu fotbalul, dar ne privește pe toți pentru că afectează deja grav drepturile câștigate în decembrie 1989. La meciul România-Uruguay, de miercuri, jandarmii au bătut oamenii gratuit, dar având pulanul într-o mână și legea în cealaltă. Pentru că un text propus de fostul căpitan de miliție Dumitru Dragomir și votat entuziast de membrii Parlamentului României a făcut posibil acest lucru. În anul 2012, statul România din Uniunea Europeană, legea prevede că forțele de ordine sunt OBLIGATE să intervină atunci când se protestează împotriva conducătorilor. Pe scurt: ca spectator, cetățean, om liber, poți fi oricând bătut, scos din tribună (unde ai plătit ca să intri!), băgat în dubă, percheziționat, amendat. Ți se poate întocmi dosar, ți se poate interzice să mai asiști la spectacole sportive pe o perioadă de timp. Și tot, din cauza delictului de a-ți striga în gura mare părerea despre șefii clubului, ai federației sau ai ligii. Devii infractor de opinie. Halucinant.

Drepturile omului. Bun-simț. Legislație internațională. Nimic nu mai are valoare în România, statul polițienesc care vom fi. Pentru că tușa groasă a acestor homo bolșevicus, monștrii ieșiți din burta sistemului comunist – ce plastic este Liiceanu! – perpetuați după 1990, acoperă deosebirile dintre un preopinent și un individ cu comportament violent.

Stridente sunt asemănările dintre legile regimului comunist abolit în 1989 și reglementările României europene a anului 2012. A dispărut dreptul de a contesta conducătorii. Este ilegal să-ți strigi nemulțumirile. N-ai voie să afișezi mesaje neagreate de autorități. N-ai unde să te plângi. Convorbirile telefonice sunt înregistrate și stocate, internetul – supravegheat. Și se pregătesc noi îmbunătățiri: nu va mai fi voie să protestezi la gurile de metrou și nici în fața instituțiilor publice. În curând, probabil că vei mai avea voie să te plimbi doar în grupuri mici.

Schema după care regimurile autoritare au acces la putere a fost, întotdeauna, aceeași. Opiniei publice i se construiește mai întâi un sentiment de insecuritate, pentru ca, ulterior, suprimarea drepturilor civile să fie acceptată ca un „rău necesar”. Cadrul legal pentru sancționarea huliganilor grupați sub însemnele diferitelor echipe a existat permanent, numai că n-a fost aplicat. Iar teama și indignarea opiniei publice au reprezentat prilejul ideal pentru a legifera încălcarea drepturilor omului. Pentru conducătorii noștri, nu infractorii sunt periculoși, ci restul populației. Periculoși sunt cei care, la un moment dat, ar putea să-i conteste și să-i tragă la răspundere pentru faptele lor.

Nu vă faceți iluzii că veți scăpa neafectați. Că veți scăpa neatinși atât timp cât vă vedeți de treabă, nu protestați, nu mergeți la meciuri și la mitinguri, nu aveți opinii critice, atât cât sunteți supuși, cuminți, docili. La un moment dat, vor ajunge și la ușa dumneavoastră. EI lucrează chiar acum la asta.