Alt tribunal, altă sentință nefavorabilă lui Adrian Mititelu, cine mai ține oare socoteala a câta… Așadar Gino Iorgulescu e președintele LPF cu toate actele în regulă. Dacă fotbalul ăsta pârlit al nostru ar avea de ce să mai țină și coada sus, atunci un motiv ar fi acela de a-și propune să prindă și ziua în care în presa sportivă ar apărea și ultima știre prin care e vânturat numele lui Mititelu. Ar fi ziua în care s-ar frânge orice conexiune între Mititelu și palmaresul, culorile și blazonul Științei Craiova. Cedate, vândute, nu mai contează cum. Ar fi ziua norocoasă în care fotbalul s-ar rupe definitiv de capitolul Mititelu. De procese, de delațiuni, de șicane, Oricum, guțumăneala a ținut și așa mult prea mult.
Ani în șir, mulți dintre noi i-am luat partea, i-am dat dreptate lui Mititelu atunci când am avut senzația că are dreptate. Îndeobște în cruciadele împotriva lui Mircea Sandu, Dumitru Dragomir și a mașinăriei lor de vot. L-am victimizat pe Mititelu, am deplâns destinul trist al Universității. În timp însă ce noi îi plângeam de milă patronului Științei, el mai pierdea câte o speță la tribunale. Sportive ori civile. Din ce ne tot minunăm de ce vedem la televizor, o avea destule bube în cap justiția noastră, numai că atunci când pierzi procesele la foc continuu, îți mai propui și câte o pauză. Ca la box, ca să te mai trezești din pumni. Dacă-ți spui însă, precum Mititelu, că de fapt toată lumea are ceva cu tine, atunci chiar ai o mare problemă.
Atunci când i-a fost mai greu lui Mititelu, când era înfrânt, rănit, dar nu și răpus i-au sărit în ajutor tocmai două dintre simbolurile Craiovei Maxima. Corneliu Stroe și Ilie Balaci. Cu un asemenea suport imagistic nici nu-ți mai trebuie prea multe ca să reîncepi urcușul. Ți-ai găsit! Îndărătnicul din Mititelu nu pricepuse o iotă din pățaniile trecutului și i-a îndepărtat și pe aceștia. Inclusiv pe Nicolo Napoli, care antrena venind cu bani de acasă, precum Pițurcă, să nu uităm. Doar mai trebuiau și alte procese pierdute, nu?
Printre cei din nucleul dur al fanilor Științei să nu carecumva să pronunți numele Păuneștilor, al lui Nețoiu ori al lui Dinel Staicu. Trădători, ariviști, dușmani deghizați, căpătuiți (și) sub umbrela protectoare a faimei Craiovei Maxima. Nu e tocmai o întâmplare că doi dintre aceștia au și adunat ceva ani de reculegere, dincolo. Toți rămân niște pagini triste, înlăcrimate în istoria clubului. Niciunul dintre acești detestați de fani n-a împins însă Știința până către buza hăului dispariției. E ridicol, dar a făcut-o Mititelu, os de galerie de pe Central.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER