Reghecampf confirmă: în fotbalul nostru domnește dictatura jucătorilor. Nu e după facultăți, cum ar zice Moromete, adică școala, blazonul, priceperea antrenorului, ci după cum are chef jucătorul. Importante sunt nu detaliile, ci chichițele din categoria cum s-a sculat dimineață, bombănind ori nu, dacă și-a legat cu fundă șireturile de la ghete ca să-i poate noroc, deloc în cele din urmă dacă a ajuns în timp util cumnatul la casa de pariuri ș.a.m.d. Fotbalul? Îl vedem la televizor în cupele europene. Nouă ne-a rămas doar contabilizarea tehnicienilor schimbați.
După ultima descălecare a lui Reghecampf am auzit o voce, bine ancorată în fotbal, care pretindea că nu există jucător care s-o lase voit mai moale un meci ori mai multe. Ce spui, Franz? Ce altceva ar putea demonstra sprinturile regăsite ale lui Adi Popa ori abnegația lui Papp contra Craiovei decât cât de modești au fost ca antrenori atât Gâlcă, cât și Rădoi. Poate că așa și stau lucrurile, iar steaua lui Reghe e mai strălucitoare. Nu jucătorul e însă cel îndreptățit să fie examinator, să pună note, să încropească ierarhii. Amintiți-vă doar de sictirul lui Prepeliță la orice indicație tactică venită de pe banca lui Gâlcă din finalul sezonului trecut. Or atâta vreme cât un jucător ca Prepeliță, altminteri dăruit pe gazon, a ajuns să conteste inclusiv palmaresul jucătorului Gâlcă atunci înseamnă că fotbalul a luat-o razna. O subliniere pentru Prepeliță la distanță de jumătate de an de la acel episod. Steaua a ieșit campioană nu datorită faptelor de vitejie ale mijlocașului, ci mai ales grație gleznei fine a lui Cernat din meciul de la Tg. Mureș.
Să facem pasul către epoca Rădoi. Numai Ilie Dumitrescu mai ține socoteala de câte ori a oftat în studioul Digi în pauza meciurilor după ratările lui Adi Popa. „Dacă Adi Popa înscria la 0-0 atunci când a fost singur cu portarul, poate că altul era deznodământul partidei”, tot repeta cătrănit fostul internațional. Decontul l-a achitat tot antrenorul, care, vorba lui Pintilii, „nu i-a spus niște chestii” lui Adi Popa.
Și o remarcă venită din partea unui adversar, chiar din partea celui care i-a desfăcut gulerul de la cămașă lui Rădoi, ca să-i alunece călăului toporul. După meciul direct, Valerică Găman părea nedumerit: „când știu că soarta antrenorului meu depinde de rezultatul acestei partide, atunci mă dăruiesc în totalitate”.
Carevasăzică n-a simțit oarece fior la steliști.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER