Negoiță știe ce știe tot satul

Tocmai se încheiase un meci de-al Concordiei acasă. Una dintre camerele TV a făcut șpagatul în parcarea auto rezervată jucătorilor de lângă stadionul din Chiajna. Parcarea era înțesată ochi numai cu bolizi de lux. Un expert auto ar fi putut certifica fără niciun efort că nu era mașină cu o cotă de piață sub 25-30 de mii de euro. La urma-urmei nimic ieșit din comun. O parcare ca oricare alta din preajma stadioanelor de A. Da, o uriașă discrepanță între ce se întâmplă dincolo și dincoace de poarta stadionului…

Poate că Ionuț Negoiță s-a lăsat dus de valul amărăciunii după ultimul derby și și-a vărsat tot năduful pe Bărboianu. Fără probe, doar pe suspiciuni, pe senzații. Discursul patronului dezgustat că nu ajunge niciunde de atâta vreme și hotărât azi să probeze halatul stomatologului merită o atenție în plus fie și pentru că e al unuia din interiorul sistemului care pomenește de iarmarocul de pe centura fotbalului. Toată lumea știe, toată lumea vorbește, dar nimeni nu recunoaște nimic în fața microfonului. În redacții se comentează, microbiștii la rându-le aud și văd multe și comentează. Și cam atât. Restul e omerta.

Cine mai ține minte oare care a fost ultimul oficial cătrănit care a ieșit din rând din sistem și a pomenit de „dictatura fotbaliștilor”? Le faci hatârul, mai închizi ochii la una, la alta, atunci pentru purtătorii de ghete ești cel mai bun antrenor de pe planetă.. Ești Mourinho și Capello dimpreună. Altminteri ți se vântură prin fața ochilor sintagma „gata, ai pierdut vestiarul”. La ce să ne mai minunăm atunci că am ajuns la aproape 40 de antrenori mătrășiți în acest sezon dacă, bunăoară, doi puțoi de jucători precum Bourceanu și Prepeliță au sfârșit prin a-și pune întrebarea cine dracu’ a mai fost și Gâlcă ăsta ca să ne spună ce să facem și unde să stăm în teren?! Incredibil. Un singur reper din biografia doldora de reușite a lui Gâlcă: în ’97, atunci când s-a mutat de la Mallorca la Espanyol a devenit fotbalistul român care se transferase pe cea mai mare sumă all time. Peste Hagi, peste Gică Popescu, în vogă pe atunci. Cum să pui la îndoială cariera și experiența lui Gâlcă tocmai tu, Bourceanu, care n-ai făcut purici în Turcia nici măcar o jumătate de campionat și care te recomanzi cu o singura faptă de vitejie la Steaua din vremurile în care i-ai propus lui Florin Costea să vă închideți într-o cameră unde „să ne trosnim ca să vedem care e mai șmecher…” Ce faună! Iar tu, ca antrenor, trebuie să le sufli și-n fund ca nu cumva să se bosumfle vedeta…