Arhanghelii

8 noiembrie. Ziua în care scriu acest articol. E o zi minunată. Oameni cu care te vezi în fiecare zi sau cu care te auzi doar o dată pe an te sună să-ți spună „La mulți ani!”.

„Salvează acest număr și mai ținem legătura” îți spune un amic reîntors din negura vremurilor, sau „mulțumesc, dar îmi pare rău, nu știu cu cine vorbesc” îi spui persoanei care te felicită cu familiaritate fără să se mai prezinte. Ai zice că universul îți face cu ochiul. Așa că…  „La mulți ani, Gabi Balint!”. În ”89 am zis că nu ne mai calificăm când am auzit că tu vei fi atacantul în meciul cu Danemarca. Și cât m-am bucurat pentru palma pe care mi-ai dat-o!

…„La mulți ani, Mihai Stoica!”. Până la urmă Oțelul, Steaua sau Urziceni în costume de gală nu pot fi o coincidență.

…„La mulți ani, Mihail Majearu!”. Nu l-am văzut pe Dobrin jucând în vremurile sale bune. Dar am văzut la Steaua, la mijlocul anilor ”80, cea mai frumoasă poveste de dragoste între o minge și un fotbalist.

…„La mulți ani, Gabi Tamaș!”. În astfel de zile se sting ultimele ecouri ale imprecațiilor de peste an.

…„La mulți ani, Gabriel Torje!”. Pentru că întotdeauna ne vom dori ca viitorul să joace bine.