Există prejudecata stupidă că echipa care obține un trofeu major trebuie să dea câștigătorul „Balonului de Aur”. Așa s-a putut întâmpla ca în 2006 Italia să dea obligatoriu cel mai bun fotbalist din Europa. Când Cannavaro a primit statutul de rege, fotbalul și-a confirmat recesiunea.
În 2008, regula nescrisă nu a mai fost respectată. Și asta deși Spania a câștigat trofeul continental cu un fotbal-șampanie. Iar Torres, Xavi și Casillas făcuseră și un an foarte bun la echipele de club. A fost preferat Ronaldo pentru un anotimp, deși „Balonul de Aur” se dă pentru un an calendaristic. Ronaldo a fost un jucător banal la Euro și inexistent în toamnă.
În prima parte a anului, când Ronaldo a jucat bine, portughezul a ratat totuși penalty-uri în momente-cheie. La 1-0 cu West Ham, portughezul ratează și United pierde cu 2-1. La Barcelona, Ronaldo ratează în semifinala de Champions League. Salvează Scholes magnific. În finala de la Moscova, „Balonul de Aur” ratează, dar salvează Van der Sar fantastic. Toată echipa se aruncă spre bătrânul olandez. Singurul care nu se duce să-l îmbrățișeze pe portar este jucătorul autoidolatrizat.
Salutat în Brazilia aproape numai de femei isterice, huiduit în Anglia de fanii care îl văd drept trișorul perfect, scandalos chiar și pentru presa de scandal, Ronaldo este expresia manelizării universale în fotbal.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER