Calificare pe care

Dacă ni se pare că trăim în vremuri absurde, să privim un pic spre povestea lui Loți Boloni, care-și aduce aminte că, atunci când era jucător, a fost suspendat un an și jumătate de la națională din cauza unui meci cu Ungaria. Chiar dacă este de etnie maghiară, pentru mine Loți Boloni va rămâne în memorie în primul rând cu bucuria legendară, hotărâtă și extrem de patriotică de după golul marcat în poarta campionului mondial Dino Zoff pentru România.

Boloni vine din vremurile în care căpitanii naționalei plecau din echipa României doar dacă erau eliminați pe motive absurde și nu după autoexiluri mofturoase de primadonă,  cum se mai întâmplă în aceste vremuri infinit mai comode și mai mercantile. Apoi, nedreptățitul Bölöni a așteptat cu sufletul la gură o rechemare peste ani în echipa României pentru a da golul cu care să învingem într-un meci oficial o campioană mondială, performanță unică în istoria naționalei noastre.

Pentru a învinge Ungaria, am avea nevoie de 11 unguri ca Loți Boloni. Unguri care și-au dat însă și ultimul strop de energie pentru culorile României, țara lor de obârșie. Care strângeau din dinți și puneau toată ființa lor într-un șut năpraznic sau într-o cursă de urmărire a adversarului. Pe Boloni sau pe Crișan nu ni-i putem imagina renunțând să mai joace pentru România atât cât îi țineau puterile, spre deosebire de români notorii care au strâmbat din nas la un moment dat, când au simțit parfum de tricolor prin preajmă, preferând să se dreagă cu o șaorma sau o pizza pe la cluburile lor.   

Are și acest meci cu Ungaria absurdul său. Niciodată nu s-a întâmplat în istoria modernă a naționalei României ce face acum Pițurcă în cazurile lui Marica și Torje. Șomeri de luni de zile, fără o secundă disputată într-un meci oficial în acest sezon, Marica și Torje sunt ținuți în prim-plan de selecționer la o dublă esențială pentru fotbalul nostru împotriva principiilor pe care le-a enunțat cu emfază de-a lungul mandatelor sale la națională. Marica și Torje sunt jucători de top ai României în ultimii ani, dar niciun selecționer care are pretenții să meargă la Mondial nu ar fi făcut ce face selecționerul nostru.

Să sperăm că flerul de gambler al lui Pițurcă va da peste cap toate regulile firești ale unei selecții, iar șomerii săi de lux vor arăta că rămân jucătorii exponențiali ai acestei naționale. Cu ei, cu acest Maxim care aduce aminte deocamdată timid de minunea blondă Ilie Balaci, cu noul Gică Popescu de la Tottenham, Chiricheș, cu eterna enigmă Tănase și cu inima Stelei, Bourceanu-Pintilii, așteptăm ca Piți să ne apropie de ținta pe care doar el a mai atins-o în ultimii 15 ani, un turneu final!