Când vechiul poate aduce noul

Ionuț Negoiță l-a schimbat pe Țălnar cu Mulțescu. Nu-i rău, în locul unui marcator din dubla cu Hamburg a venit un alt marcator din acea înfruntare fără egal în istoria lui Dinamo. Noul patron rămâne fidel filosofiei sale că hardcore-ul dinamovismului trebuie să fie motorul renașterii din Groapă…

Față de Țălnar, noul antrenor al lui Dinamo are legitimitatea unor experiențe remarcabile pe care le-a trăit în Divizia A sau în Turcia. Sportul lui Mulțescu din 2006, cu apogeul trăit chiar în Ștefan cel Mare la acea victorie cu 5-4 pe terenul lui Dinamo după un meci de infarct la propriu din păcate pentru antrenorul învingătorilor de atunci, era o mică operă de artă. Acea echipă a lui Mulțescu este cea mai frumoasă trupă din ultimii mulți ani în fotbalul nostru și demonstrează că acest proiect cu buget cumpătat care se conturează acum la Dinamo poate avea succes cu o doză rezonabilă de răbdare din partea clubului și a suporterilor.  

Mulțescu vine după o evadare cu Petrolul din hăuri și un parcurs în acea jumătate de sezon demn de o candidată la titlu. Nu este mai puțin adevărat că el vine și după un meci „cuminte” făcut în fața celor de la Dinamo ca antrenor al lui Gaz Metan, cu Bawab și Lullaku ținuți pe bancă… Că doar n-o fi Mulțescu totuși vreun naiv care a nimenit pe la biroul lui Negoiță că trecea și el pe acolo…

„New Dinamo” înseamnă un președinte sexagenar care va avea alături un antrenor sexagenar. În mijlocul acestui curent care impune ideea că tinerețea trebuie promovată în orice chip, sunt curios cum va răzbi un grup condus de dinamoviști de viță veche…