Meciul oprit în minutul 45

Există personalități care marchează lumea fotbalului cu discreție și distincție. Astfel a făcut-o Tito Vilanova, fost antrenor al Barcelonei. La fel a și părăsit această lume.

Tito Vilanova nu a fost doar un fericit administrator al uluitoarei echipe de 100 de puncte a Barcelonei care a câștigat campionatul în 2013. Echipa care făcut cel mai bun tur din istoria Primerei Division cu 18 victorii și un rezultat de egalitate în 19 partide. Vilanova  a fost un arhitect al acestui proiect uluitor, unic în istoria fotbalului. El câștiga campionatul cu un număr amețitor de puncte avându-i în teren pe Messi, Fabregas și Pique, supervalori pe care Vilanova le-a îndrumat însă și în copilăria acestora pe când era antrenor la juniorii Barcelonei.

Între începuturile generației lui Messi și apogeul atingerii barierei de 100 de puncte într-un sezon, Vilanova a dirijat acest grup extraordinar fiind eminența cenușie din mandatul înțesat de trofee al lui Pep Guardiola. Deja se vorbea că Tito Volanova era strategul, iar Guardiola aducea charisma, discursul. Astfel, numirea lui Tito ca succesor al lui Guardiola după abdicarea acestuia a părut firească deși era deja cunoscut diagnosticul teribil pe care Vilanova îl aflase în 2011.

Pentru Tito Vilanova cea mai bună terapie s-a dovedit până la urmă cea pe care i-au aplicat-oficialii și jucătorii clubului catalan. Oficialii care l-au numit ca antrenor principal deși era grav bolnav, jucătorii, în frunte cu Messi, care i-au fost devotați, ajutându-l să se simtă puternic în acele momente de cumpănă, în care apare tentația abandonului profesional.

Un om valoros, discret, elegant, care atunci când juca la echipe de prima ligă făcea parte din rasa fotbaliștilor precum Belodedici, cei care ies de pe teren cu echipamentul impecabil. Curățenia sa a fost evidentă și ulterior în atitudinea pe care a avut-o ca antrenor. În momentul în care a fost numit principal la FC Barcelona după plecarea lui Pep, Tito Vilanova a spus la prezentarea oficială: „voi pierde mereu atunci când vor apărea comparațiile cu predecesorul meu, Guardiola”. Tito Vilanova n-a pierdut însă decât o singură dată. Atunci când viața sa s-a oprit la pauză, după 45 de ani.