De la ascensiunea Generației de Aur până pe podiumul ierarhiei fotbalului mondial în 1997, nu s-a mai întâmplat ca un sportiv român să mai ocupe o poziție atât de înaltă într-un clasament global de maxim prestigiu care măsoară performanța în timp precum reușește acum SimonaHalep. O româncă ajunge pe locul doi în lumea tenisului în imediata apropiere a celei mai bune jucătoare a secolului 21, Serena Williams.
Performanța este năucitoare. Simona nu s-a născut în Germania din părinți de origine română. Nu a plecat la șapte ani să studieze la una dintre marile academii de tenis ale Americii. S-a născut, a crescut și s-a perfecționat în acest univers românesc în care detractorii sunt întotdeauna mai vizibili decât cei care clădesc. Simona nu a devenit Simone precum vreun scriitor sau vreo soprană din România care au ales să-și trăiască gloria într-o cheie pariziană. Simona vrea să rămână Simona, joacă pe o scenă provincială precum cea a turneului de la București între două reprezentații la cele mai mari teatre ale tenisului mondial, Wimbledon și US Open.
Mulți sportivi români sunt iubiți. Dar de foarte mulți ani niciun sportiv din România nu a produs atâta emoție. Discursul Simonei Halep de după câștigarea trofeului de la București este o lecție de oratorie. În fiecare vorbă spusă apăsat de noul star al sportului românesc se simțea adevărul, sinceritatea cu care se adresa celor care au umplut arena pentru a o învălui cu dragostea lor. Și da, Simona Halep nu este o divă. Cât de bine este că e așa. După atâția mofturoși, „Fenomene”, „Brilianți” și alți „Regi” care au poruncit să li se cioplească statui, Lady Si este prințesa inimilor celor mulți, copii, bătrâni, adulți, femei și bărbați pasionați sau nu de sport, dar care descoperă acum frumusețea unui caracter care-și trăiește cu decență gloria venită după o muncă titanică.
Unde este acum Simona Halep? La 22 de ani am înclina să spunem că e doar la un început de drum. Poveștile Monicăi Seles, ale lui Jennifer Capriati sau Martinei Hingis, geniile precocității în tenis, ne spun însă că 22 de ani nu este chiar un moment în care să mai ai multă răbdare înainte de a porni în zbor acolo unde se avântă doar vulturii: spre trofeul de Grand Slam. Simona are nevoie de un astfel de trofeu pentru ca saltul său pe locul doi mondial să nu rămână în presa de oriunde doar în paragraful doi, după ce știrea este deschisă de abandonul chinezoaicei Na Li în circuitul nord-american. Cu acest loc doi mondial, deja Simona a câștigat primul set al Marelui Meci al carierei sale. Un trofeu de Grand Slam i-ar aduce și al doilea set.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER