Tudor spune că suntem incompetenți, cei care am văzut greșeli la golurile marcate la Craiova. Nu contează pentru el că diploma pe care mi-am luat-o la Massachusetts Institute of Technology îmi permite să apreciez impactul balistic al traiectoriei mingii care-l sperie pe Traore la golul CFR-ului. Tudor prezintă studiul unui grup de arheologi care a făcut o descoperire uluitoare la situl Ion Oblemenco: mingea îl atinge pe Șoavă și în umăr la 0,6 secunde după ce l-a atins la călcâi. Asta i-a permis lui Tudor să treacă peste decizia asistentului care pleacă spre centru (Tudor spune că de fapt imaginea care îl arată pe Ghinguleac plecând spre centru în semn de validare a golului Craiovei este opera celor care au falsificat și imaginea de la faimosul penalty dat de Tudor la meciul Stelei de la Urziceni) și să dicteze ofsaid. Nu vă grăbiți să spuneți că Tudor nu avea cum să vadă mai bine decât un asistent în acea fază. Celui mai bun arbitru român i s-a implantat sistemul revoluționar de rotire a imaginii pe care l-am văzut în finala Ligii Campionilor din 2004 de la Gelsenkirchen. Astfel, Tudor, oriunde s-ar fi aflat în județul Dolj, ar fi putut vedea mai bine decât Ghinguleac, care era pe linie cu Costea.
Dincolo de aspectele tehnice, aride, rămâne impactul artistic al verdictului dat de Tudor. Crăciunescu, care a făcut imprudența de a spune că s-a greșit la cele două goluri, este aruncat în groapa incompetenților de marele său protejat. După cuțitele pe care Crăciunescu și le-a luat de-a lungul anilor, a venit momentul celebrei replici: „Și tu, Brutus?” Fără nici cea mai mică ezitare, Alexandru Brutus și-a băgat înapoi în buzunar cartonașul roșu de sânge.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER