Un compozitor contemporan a luat „Zadok the Priest” a lui Handel și, după o serie de prelucrări, a livrat către UEFA aclamatul imn al Ligii Campionilor. Unul dintre marii tromboniști contemporani, Sorin Oprescu, a luat același imn și, ajutat de trompetele sale de la Primărie, l-a transformat într-o manea. Pe Old Trafford se aude fluierul de final al arbitrului. 80.000 de oameni părăsesc stadionul. Foarte puțini dintre ei au venit cu mașinile personale. La câțiva zeci de metri de stadion, un convoi format din faimoasele autobuze supraetajate așteaptă puhoiul. Manageri de trafic au grijă ca oamenii să ocupe cât mai multe autobuze. Nimeni nu stă în picioare! Imediat cum se ocupă scaunele, managerii de trafic dau drumul autobuzelor și altele le iau imediat locul. Dar asta nu e tot. La o intersecție, un autobuz se oprește în dreptul unui pub în care se transmiteau live penalty-urile lui Arsenal cu Roma. Călătorii îi cer șoferului să tragă autobuzul mai aproape pentru a vedea imaginile mai bine. Șoferul le îndeplinește dorința. Fluier de final și în Ghencea… Noapte neagră de Răsărit de Europă. Infinit mai puțini spectatori. Ieși de la stadion. Prin prelungirea Bucureștiului nu mai bântuie nici stafiile tramvaielor. Oamenii o iau șovăielnic prin beznă. Nici măcar un taxi rătăcit. Liga Campionilor are un cap de pod în sălbăticie. Manageri de trafic? Coloană de autobuze? Șoferi de gașcă? N-are timp primarul acestor cetățeni de asemenea fleacuri. El hălăduiește pe autostrăzile suspendate ale penibilului.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER