Giurgiu în alb și negru. Reportaj în orașul câștigătoarei Cupei României. Orele de dinaintea finalei

• ProSport s-a deplasat la Giurgiu pentru a descoperi starea de spirit a orașului înaintea finalei Cupei României, disputată aseară, pe Național Arena
• Astra a câștigat primul său trofeu din istorie, după ce a învins-o pe Steaua, scor 4-2 după executarea loviturilor de departajare (0-0, 0-0)
• Fotografii: Răzvan Lupică

Viața în Giurgiu nu-și schimbă cursul firesc nici în ziua finalei Cupei României dintre Astra și Steaua. Mai sunt câteva ore până la partida programată pe Național Arena, la 60 de kilometri distanță de orașul în care s-au născut Ion Voinescu și Gino Iorgulescu, și nimic nu pare a stârni atenția localnicilor. Un bărbat trecut de prima tinerețe se întoarce de la serviciu ca un automat, în instituțiile statului s-a intrat deja în binemeritatul weekend, politicieni de soi spânzurați pe câte un afiș electoral te înșală din priviri, iar pentru câțiva băieți de an terminal de facultate partida nu intră în planul lor de viață.

Mai pe seară, în adierea vântului, își scot la plimbare hergheliile de sub capotă, cu numere neconvingătoare, și băieții care par că s-ar încadra în stereotipul interlopului care bântuie prin zonă. Legende sau nu… Astra a apăsat butonul performanței în 2014. În Giurgiu. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei.

FOTO Banca de rezerve, banca îndrăgostiților, banca surprizelor, banca de împrumut din Giurgiu pentru o eșarfă cu Steaua

„Ultima dragoste a lui Don Juan”

Cuibărit la malul Dunării, orașul câștigătoarei finalei pare unul propice pentru mersul pe jos. Multe zone par patronate de firmele de curățenie și tălpile pantofilor și-ar păstra albul și după 42,195 km parcurși. E o liniște asurzitoare și totul e prea natural să fie făcut în culori la orele amiezei. „Așa e tot timpul pe aici. Liniște”, ne spune un adolescent cu eșarfă roș-albastră. Prietena îl aprobă din priviri, băiatul își mărturisește dragostea infinită pentru… Steaua (partenerei i se adresează cu un diminutiv), dar nu acceptă atacul obiectivului foto. Își întinde atent pe o bancă accesoriul care-i trădează preferința pentru rivala Astrei și ne invită să-l fotografiem. În strălucirea blițului mai capătă întâietate doar „Ultima dragoste a lui Don Juan” sau „Nunta”, evenimente vedetă la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu. Teatrul visurilor fanilor din Giurgiu. Sau din Zimnicea. Sau de oriunde. Pentru că în fața leagănului de cultură și diverstiment se întâlnesc peste 1.000 de suporteri ai trupei lui Isăilă fix la ora 16:00. Pentru că la 16:30 astralii pornesc cu autocarele într-o călătorie care îi sedează cu speranță. Din Giurgiu, orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Totul merge ceas la Giurgiu

60 de lei un ceas cu Astra. Sau 80 de lei. Depinde de dimensiuni

În rest, să încerci să găsești fani ai Astrei în Giurgiu e ca și cum te-ai duce să găsești apă în Sahara. Doar un ceas de 60 de lei ațipit într-o vitrină de pe Strada Gării îți mai aduce aminte că Giurgiu e orașul Astrei. Sau doar bordurile în alb și negru. Atât. Conexiunile cu fotbalul, cu Astra, se mai nasc dintr-o curte pustie a unei școli, în care doi puștani se calcă pe bombeuri, și de la terasele în care încep să se adune, în fața televizoarelor, privitori de toate vârstele. E doar Timișoreana, nu? Cupa Timișoreana. În Giurgiu. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Încă se mai joacă fotbal în curtea școlii

Băncile sunt porți pe Strada Gării

Adevăratul maraton al fotbalului în cea mai importantă zi pentru Astra se dă în oraș pe Strada Gării. Când îți pui ochii pe alee vezi și revezi fragmente din Centrul Vechi al Bucureștiului sau porțiuni din zona veche a Brașovului. Nu lipsesc nici terasele, nici clădirile cosmetizate cu o spoială, dar nici fustele colorate.

Picioarele care susțin băncile devin ad-hoc porți în miniatură, iar câțiva boboci încropesc o miuță. Ștafeta e predată puțin mai târziu unei echipe de juniori. Sub un tricou al Stelei se ascunde un dribleur cu foame de fotbal. Puștiul gâfâie, menține ritmul alert, jonglează cu mingea, e individualist și își pregătește în gând finala de pe Național Arena. Colegii au genunchii juliți, stăpânesc bine execuțiile cu ambele picioare, presează, portarul parează și nimic nu-i poate opri parcă dintr-un joc sincer. Dătător de speranță. Pur. E o imagine care se repetă pe Strada Gării din oră în oră. Dinamică identică. Dueluri identice. Dăruire identică. Doar actorii se mai schimbă. În Giurgiu, orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Care e elementul comun în cele trei poze?

Mingea fură inima oricui

Un element aparte îl constituie mingea. Poți crede că sare ca un balon de rugby, că a fost ținută într-o cămară de pe vremea în care  „Țop” Voinescu atingea transversala cu șpițul sau că a fost bătută de asfalt de zeci de generații. E tocită. Nu-i identifici culoarea nici cu ochi de vultur și pare plină de semnificații. Dar asigură doza de dinamism specifică unui oraș care a trimis la București o protagonistă a campionatului. Giurgiu, orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Cristiano Ronaldo în copilărie

„Mingea e rotundă. Sare!”

Nici nu mai contează că e vineri. Că se lasă seara. Că bitumul încins le poate provoca accidentări. Că șlapii de plajă le pun cea mai înșelătoare piedică din carieră. Sau că mingea e… „Mingea e rotundă. Sare. Se lipește de picior. Pe asta o avem. Alta n-o avem. Eu țin cu Steaua. El cu Astra. Alergăm de nebuni”, spune un puști mai cu moț. „Voi de unde sunteți și ce doriți!?”, intră cu talpa sus cel pe care îl percepem drept un viitor lider al vestiarului. Lider de opinie. Sau poate lider al Astrei. Din Giurgiu. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Agenția imobiliară pare închisă vineri după amiaza

Giurgiu are farmecul lui aparte. Descoperi povești, oameni, lucruri, locuri, construcții mastodont neterminate pe schema „Soci 2014” și informații ce-ți stârnesc curiozitatea. Cât de scumpă e o cursă când îți odihnești privirea în oglinda unui taxi sau cât de ieftin e un apartament. Sunt detaliile care te determină să realizezi tot felul de comparații. În Giurgiu, orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

2 e locul pe care a terminat Astra sezonul competițional 2013-2014. Echipa patronată de Ioan Niculae a încheiat la 5 puncte distanță de Steaua

FOTO Îmbunătățirea nivelului de trai ține și de îmbunătățirile de care beneficiază un apartament

Cu 8.500 de euro îți cumperi o garsonieră

Și dacă Dunărea, mirajul Bulgaria, omul Budescu sau câțiva puști plin de farmec exercită o atracție magnetică asupra ta, îți poți schimba chiar și buletinul. Buletin de Giurgiu. Orașul în care dacă vrei să-ți achiziționezi cea mai ieftină garsonieră ieftină faci rost de o sumă echivalentă cu banii pe care i-ai plăti pe un Logan. Cel puțin așa te avertizează geamul unei agenții imobiliare de pe Șoseaua București.

Nu știm dacă potențialii clienți se îmbulzesc la chilipiruri sau dacă prețurile depășesc pragul bunului simț, cert e că oferta e diversă. Cumpărătorii afectați de recesiune pot bate la ușa unei garsoniere, din zona Billa, care se vinde cu 8.500 de euro sau spre un apartament de 3 camere (două balcoane, fără îmbunătățiri). Ștacheta se înalță la 13.000 de euro. Nu lipsesc nici ofertele pentru clienți cu buzunare grele de bani. O vilă cu 12 camere în zonă ultracentrală are fixat un preț de 95.000 de euro, iar o casă cu șase camere tot în down-town se ridică la 125.000 de euro. Speculați după cum și cât vă e pofta în jurul prețului facturii de gaze pe luna ianurie. Oricum, variante pentru toți.  Anunțuri imobiliare pentru toate buzunarele. În Giurgiu, orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Pariu cu pariul caselor de pariuri de a-și întinde cât mai multe agenții de pariuri în cât mai multe spații pe care nici nu ai paria că ar putea deveni case de pariuri

Cinci din șase spații comerciale sunt ocupate de case de pariuri

La saltea sau în bancă, suma dedicată achiziționării unei locuințe poate crește. Sau poate scădea. Depinde de ofertele de muncă din Giurgiu, de nivelul de salarizare, de disponibilitatea oamenilor din bănci și, în mică parte, de ispita născută, dezvoltată și răspândită pentru pasionații de sport, adrenalină și câștiguri rapide: casele de pariuri burdușite cu oferte din toate disciplinele.

Ca în orice oraș care se respectă, și la Giurgiu tentațiille animate de voci de crainic de gară de după ghișee au apărut precum taximetriștii după ploaie. Iar parterul unui bloc de lângă piața din centru e dedicat exclusiv orelor de caligrafie în care se repetă la infinit scrierea tripletei 1 x 2. Pentru că din șase spații comerciale disponibile, cinci sunt închiriate de case de pariuri, iar unul e gol. Simetrie stricată. Doar pentru moment poate. Mondialul stă să înceapă. Șanse mari să se lipească în lanț și zaua care mai lipsește din Giurgiu, orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO O piață însemnă, și la Giurgiu, izvor de sănătate, o încercare stângace de a face economii și comunicare

Piața, varza și „Pleacă, Badea!”

Despre finala de la București se mai aruncă o vorbă nu numai în casele de pariuri, ci și în piața în care nasul  ți-e luat de mirosul căpșunelor cu forme ciudate și de verdețurile elixir al tinereții. În piață, ca la piață. „Cât e varza?”, e întrebarea adresată răspicat. E o zonă în care subiectul Astra – Steaua e tratat de domni cu vârste apreciabile. Printre alte documentări: prețul roșiilor, prețul cepei sau prețul alb-negrilor: Budescu, Yazalde, Yoda. „Borș pe tarabe, iese un borș și la meci”, spune un domn posac cu traista plină. În piață pare că mai apare câte o doză de interes.

Pare că partida de pe Național Arena face parte din planul lor de viață. Al lor, al giurgiuvenilor. Giurgiuveni a căror optică despre starea de (a)normalitate de la clubul din Ștefan cel Mare nu se modifică nici în momentul în care liniile s-au schimbat ca la hochei la Dinamo. „Pleacă, Badea. PCH Giurgiu”, îți sare un ochi un mesaj de pe zidul unui bloc din proximitatea pieței. Pieței din Giurgiu. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO Sunt cinci. Și stau nemișcați la poză. Încercați să sesizați dacă-s frați. Treceți cu vederea cadrul!

Orașul contrastelor și obiectivele turistice extrem de interesante

Cu o populație de aproape 70.000 de locuitori, Giurgiu e portul fluvial în care contrastele șochează: case aranjate sofisticat și blocuri refăcute la câțiva metri de imobile încărcate de istorie și lăsate în paragină, gata să se prăvălească peste cățeluși născuți și crescuți în semiobscuritatea dintre dărâmături. Șosele din centru impecabil asfaltate și drumuri lăturalnice transformate în dușmani ai amortizoarelor. Magazine care încă mai poartă amprenta regimului comunist alăturate vitrinelor și cafenelelor de lux. În tot acest amestec, orașul punct de fronieră cu Bulgaria impresionează prin câteva obiective turistice ce nu trebuie ratate: Turnul cu ceas, Parcul Mihai Viteazul, Ruinele Cetății Giurgiu, Teatrul Valah sau Strada Gării. Toate sunt în Giurgiu. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

FOTO A intrat stadionul într-o lume de nori!? Nici vorbă. Echipa e patronată de cel mai bogat om din România

Stadionul Astrei deține în prezent o capacitate de 5.500 de locuri. Peste două săptămâni va avea 8.300 de locuri

Dacă ajungi în Giurgiu, ești un împătimit al sportului și ți-ai lăsat mașina într-o parcare, poți să ai dureri de cardiac și tot mergi mai departe. Ideea de a vedea arena pe care evoluează a doua echipă de fotbal a României te trage, te atrage și te sustrage tentației de a merge în port spre exemplu. Așezat în sudul orașului, lângă fabrica de zahăr și Sala Sporturilor, stadionul „Marin Anastasovici” pare în ziua marii finale că-și așteaptă jupânii acasă. E gol. Baricadat. Simplu și modern. Și doar niște motani mai curioși ar putea escalada gardurile. În prezent deține o capacitate de 5.500 de locuri, iar peste două săptămâni, când se va finaliza peluza, totalul fotoliilor ar ajunge până la 8.300 de locuri. Mult? Puțin? Pentru Giurgiu? Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

2012 este anul în care Astra Giurgiu a jucat pentru prima dată pe stadionul „Marin Anastasovici” (luna septembrie, împotriva echipei Gaz Metan)

FOTO Vedere din Giurgiu. Nu e carte poștală. E vedere spre Bulgaria

Valurile Dunării

Și cum altundeva decât în port, pe Dunăre, îți poți hrăni mai bine moralul înaintea unei finale. Poți alege să-ți înviorezi retina aruncând o privire până la vecinii de peste fluviu, te poți bucura de opțiunile variate din restaurante (o ciorbă de pește cu pește costă 8 lei) sau pur și simplu îți poți oxigena plămânii cu un aer mai altfel. Nu te costă decât 10 minute, cu mașina, din centru până în port. Centrul Giurgiului. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

Și pentru că toate drumurile duc în centru, la terasele de lângă Turnul cu ceas, apropierea finalei mai animă puțin atmosfera. Cartonașele albe marcate cu un negru rezervat dispar de pe masă, iar volumul sonorului din plasme îți ia urechile. Pare că Giurgiu începe să învețe fotbalul. Andante-andante. Pare că Giurgiu începe să se hrănească ușor-ușor și cu fotbal. Pare că un oraș în alb și negru va prinde, în câțiva ani, culoarea specifică orașelor care se transformă când favoritele au mare bal. Condiția e menținerea sus a ștachetei din punct de vedere al performanței. Iar Niculae, Gheorghe, Budescu sau Isăilă au acum o responsabilitate în plus. În Giurgiu. Orașul Astrei. Orașul câștigătoarei Cupei României.

• Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Vlașca.
• Între 1952–1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.