Mister fair-play și fotbalul de altădată

1970. Finala Cupei României. O competiție care atunci conta. Și pentru dinamoviști, și pentru steliști.

55.000 de spectatori pe defunctul 23 August. Un meci câștigat de Steaua, dar în urma căruia a rămas probabil unul dintre cele mai șocante gesturi din istoria derby-ului. Cu mult înainte ca Valentin să scoată echipa de pe teren, cu mult înainte ca Andone să își dea pantalonii jos în fața tribunei unde se afla copilul microbist al familiei Ceaușescu sau ca fumul des de trabuc al patronilor sau al acționarilor de azi să aburească lojele. Atunci, în ‘70, Cornel Dinu a șocat cu un gest normal pentru vremurile din trecut, pentru fotbalul mai puțin mercantil. A reușit să înscrie ajutându-se de mână, iar apoi s-a dus la arbitrul Gheorghe Limona și a recunoscut, golul fiind anulat imediat.

Prea multă tensiune de la oficială

„Mister” povestește: „Eram mult mai prieteni între noi. Mult mai preocupați de fotbal. Exista respect între fotbaliști, dar și față de arbitru. Îmi aduc aminte că la o centrare am preluat cu mâna și am băgat-o în poartă. Steliștii s-au dus glonț la arbitru, care nu văzuse în rapiditatea fazei, iar acesta m-a întrebat: «Așa e, Cornele?», iar eu am răspuns afirmativ”. „Mister” revine din alb-negrul amintirilor la fotbalul pastelat de azi. „Sunt lucruri rupte din fair-play-ul de altădată. Atunci exista educație, astăzi este o tensiune transmisă din tribunele oficiale, în trecut era vorba de o prietenie”. Până la urmă, Steaua a câștigat cu 2-1, însă pe atunci trofeul fair-play nu se inventase încă, din păcate!

"M-am uitat la bietul Limona, căruia îi plângeau ochii. A venit la mine și m-a întrebat: «Așa e, Cornele? A fost henț?». Am recunoscut!" – Cornel Dinu, administrator delegat Dinamo

"Erau alte vremuri atunci, alți oameni. Nu cred că în ziua de azi se mai poate vorbi de un asemenea gest, din păcate!" – Claudiu Niculescu, atacant Omonia Nicosia