„Nea Cami, te rog, păstrează-mi tricoul!”
„Duminică la prânz am plecat de la Mogoșoaia cu păreri de rău.
Parcă s-a terminat totul prea repede. Patru zile am văzut și eu ce
înseamnă să fii fotbalist profesionist. Antrenamente, ședințe
tactice, meciuri… Greu, dar nu-mi pare rău de nimic. Am ce
povesti prietenilor la un pahar de bere… Obligatoriu Timișoreana,
că visul ea mi l-a împlinit…
Am plecat așadar spre Iași. La două scaune de mine, Rodion Cămătaru
(foto, în stânga) și Tudorel Stoica. Nu prea i-am prins jucând, că
eram cam mic, dar mi-a povestit tata de ei. Și încă vorbește tot
cartierul. Mi se face și acum pielea de găină… Nu sunt eu băiat
cu tupeu, dar nu puteam rata prilejul. M-am dus la ei și l-am rugat
pe nea Cami, cum i se spune printre noi lui Rodion Cămătaru, să-mi
păstreze tricoul după meci. După mine s-au luat și ceilalți băieți
și să vezi ce negocieri au început în autocarul care ne-a dus pe
toți la Iași.
Pe drum, am oprit la Roman, pentru un scurt popas. Se sărbătoreau
zilele orașului, așa că oamenii erau deja adunați în centru. Când
au văzut cine a coborât din autocar, au început să aplaude. Ne-am
simțit și noi regi, deși aplauzele erau pentru Legende. Și la Iași
am avut parte de o primire frumoasă. Am dus Cupa României, pe care
am purtat-o cu noi de la București, în Piața Palatului Culturii,
după care am făcut un tur al orașului. Azi e conferința de presă,
iar mâine marele nostru meci: Suporteri versus Legende. Am emoții
de pe acum, dar sunt sigur că nu voi dezamăgi pe nimeni”.
Semnează: unul dintre cei 16 suporteri selecționați de Timișoreana,
împreună cu profesorul Mircea Rădulescu, pentru a juca în
deschiderea finalei Cupei României Timișoreana de la Iași, cu o
echipă a Legendelor fotbalului românesc, din care fac parte Lung,
Cămătaru, Cîrțu, Belodedici, Bumbescu, Balaci, Ungureanu, Iovan,
Augustin, Stoica, Beldeanu și Orac.