Din păcate, Cupa nu mai e de multă vreme o competiție al cărei nume se scrie cu litere mari. Asta pentru că echipe ca Steaua își trimit pe teren doar aspiranții, pe cei care nu au convins, sunt în cădere sau pe cei care încă dau examenul maturității.
La Urziceni, în fața unor tribune aproape pustii, un Neaga, un Pedriel sau un Andrei Ionescu au încercat să complice lupta pentru titularizare la Steaua, iar aceasta a fost singura miză, pentru că, nedrept poate, mizele Sportului contează mai puțin. În aceste condiții, pretențiile față de cum și ce s-a jucat nu au fost prea mari. Și nu s-a jucat mai nimic din partea Stelei. Sportul a stat bine în apărare, a contraatacat tăios, iar copiii săi au arătat că au perpetuat spiritul echipei de puști fără decorații, dar cu o sublimă foame de rezultate. Final în alb și negru Fără trac, „studenții“ și-au văzut de joc, destrămând prea complicatele construcții ale ofensivei steliste. Au avertizat încă din prima repriză că se află în căutarea unui gol pe care l-au reușit, până la urmă, prin Curelea, la jumătatea celei de-a doua părți. Presată de fani, Steaua a alergat apoi după o egalare pe care o putea obține în minutul 84, dacă lovitura de cap a lui Bogdan Stancu ar fi nimerit cadrul porții. Sportul a făcut însă liniște la Urziceni prin Varga, care a semnat cu un nou gol o victorie meritată a echipei pentru care Cupa înseamnă mai mult decât o complezență oficială.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER