A venit decizia judecătorilor în procesul în care Mircea Sandu i-a cerut daune de 100.000 de euro lui Omar Hayssam, cel mai mare terorist al României. Ce lovitură în dosarul fostului preşedinte FRF

Omar Hayssam e după gratii din 2013 și are o pedeapsă de 23 de ani și patru luni pentru terorism. A fost implicat în cazul celor trei ziariști români răpiți în Irak: Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Dar, sirianul, din închisoare, a făcut un denunț la DNA împotriva lui Mircea Sandu.

Fostul președinte al FRF l-a dat în judecată pe Omar Hayssam și îi cere daune morale de 100.000 de euro.

Decizia în procesul în care Mircea Sandu îi cere daune de 100.000 de euro lui Omar Hayssam

Mircea Sandu a motivat decizia pentru încălcarea dreptului la onoare, demnitate și reputație, imagine și viață privată. Hayssam a făcut „afirmații denigratoare, defăimătoare și calomnioase” la adresa sa, arată cel care a condus Federația Română de Fotbal.

Sirianul l-a acuzat pe Mircea Sandu că ar fi plătit trei-patru milioane de euro din banii federației către o firmă apropiată familiei sale. Denunțul la DNA a fost făcut în 2017.

Colegii de la Gândul arată, în exclusivitate, decizia luată de Curtea de Apel București, la data de 17 decembrie 2024, în procesul în care Mircea Sandu îi cere daune morale de 100.000 de euro teroristului și dorește ca acesta să-și prezinte scuze publice.

În toamna lui 2023, judecătorii au decis ca Hayssam să îi plătească lui Mircea Sandu daune de doar 5.000 de euro, să-și prezinte scuzele în public și să plătească 100 de lei taxa de timbru.

„Admite, în parte, cererea de chemare în judecată.

Obligă pârâtul la plata către reclamant a unei despăgubiri în valoare de 5.000 euro, la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu daune morale.

Obligă pârâtul să prezente scuze publice reclamantului, prin orice mijloace de comunicarea la distanţă.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantului de obligare a pârâtului să înceteze pe viitor orice pretinse afirmaţii defăimătoare la adresa reclamantului.

Obligă pârâtul să achite reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de taxă de timbru, şi respinge, ca neîntemeiată, cererea de obligare a pârâtului la plata onorariului de avocat suportat de către reclamant” arată Tribunalul București.

Decizia de la Tribunalul București nu a fost una definitivă, iar Hayssam a atacat-o cu apel.

Tribunalul București i-a dat dreptate lui Mircea Sandu

Hayssam a făcut denunțul la DNA, dar nu a arătat și probe, iar dosarul a fost clasat. Acuzațiile au fost „cu privire la o conduită pretins nelegală şi improprie a reclamantului (Mircea Sandu – n.r.), respectiv proiectarea unei operaţiuni oneroase de favorizarea a unei persoane juridice în valorificarea unor bunuri ale FRF, în schimbul unor sume de bani pretins dobândite de către reclamant, având ca efect nu numai prejudicierea FRF, ci şi afectarea bugetului de stat cu sumele datorate cu titlu de taxe şi impozite”.

„Această vătămare justifică acordarea unei satisfacţii echitabile pentru reclamant, în valoare de 5.000 de euro, la cursul BNR din ziua plăţii, apreciind că s-a cauzat un prejudiciu cert şi nereparat încă.

Prejudiciul public adus reclamantului poate fi înlăturat pe deplin numai prin obligarea pârâtului la prezentarea publică a scuzelor datorate reclamantului, prin orice mijloace de comunicarea la distanţă” a arătat instanța de la Tribunalul București.

Omar Hayssam s-a adresat către Curtea de Apel București

Omar Hayssam nu a fost de acord și s-a adresat către Curtea de Apel București. Apelul a fost admis și în decizia de la 17 decembrie 2024 se notează:

„Admite apelul declarat de apelantul-pârât.

Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Respinge în tot cererea de chemare în judecată, ca nefondată. Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 100 lei, cu titlu de taxă de timbru.
Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei (privind respingerea cererii de obligare a pârâtului să înceteze pe viitor orice pretinse afirmaţii defăimătoare la adresa reclamantului, respectiv privind respingerea cererii de obligare a pârâtului la plata onorariului de avocat).
Respinge apelul declarat de apelantul-reclamant, ca nefondat. Ia act că părţile şi-au rezervat dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată din apel”, au decis judecătorii Curții de Apel București.

Nici această decizie nu este definitivă, iar procesul poate continua la Înalta Curte de Casație și Justiție.