Încă un nume care a scris istorie în fotbalul brașovean a murit. Marian Paraschivescu, fostul mare atacant al lui FCM Brașov și Metrom, s-a stins din viață în această dimineață la vârsta de 72 de ani.
Paraschivescu a început fotbalul la Feldioara, iar la seniori a jucat la Metrom și apoi, în cea mai frumoasă perioadă a carierei, la FCM Brașov ( 1975-1983), echipă pentru care a înscris 89 de goluri în Divizia B și Divizia A.
În ultimii ani, Paraschivescu s-a confruntat cu mari probleme de sănătate.
„Îmi pare tare rău să aud o astfel de veste. Marian a fost atacant extraordinar bun, care și-a făcut pe deplin datoria la FCM Brașov“, a spus Ioan Naghi.
„Am jucat cu Marian la FCM Brașov, un atacant de foarte bun, bătăios, ambițios. În ultimii ani s-a confruntat cu mari probleme de sănătate. O mare pierdere. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a spus Adrian Hîrlab.
Siteul lastegaru.net arată: „Conform statisticii, Paraschivescu a evoluat la Steagul Roșu (FCM Brașov) în 8 ediții de campionat, în perioada 1975-1983, înscriind nu mai puțin de 89 de goluri, dintre care 15 în divizia A, fiind în numeroase rânduri cel care marca golul victoriei sau golul egalizator, aducător al unui punct de aur cucerit în deplasare. Nu am luat în considerare sezonul 1972-1973, în care a evoluat de trei ori…în total vreo 85 de minute.
În medie a marcat 11 goluri pe sezon, culminând cu 22 de reușite în ediția de campionat 1976-1977.
Deși mai puțin talentat în raport cu mai tinerii săi coechipieri Bucur, Șulea sau Popescu, Marian s-a impus ca un veritabil vârf de atac, capabil să tragă după el o apărare întreagă, dovedind o detentă remarcabilă, un bun control al balonului și un excelent simț al porții. Aceste virtuți aveau să fie completate de o dăruire exemplară în teren.
Nu întâmplător a reușit inegalabila performanță de a marca câte 4 goluri în trei meciuri disputate în divizia B în dauna echipelor Voința București, FCM Giurgiu (sezonul 1975-1976) și Oltul Sf. Gheorghe (1977-1978).
Chiar dacă aceste lucruri se întâmplau în eșalonul second, nu diminuează cu nimic meritele lui Paraschivescu.
Poate puțini își amintesc, dar cred că acestea au și fost motivele pentru care selecționerul Ștefan Kovacs l-a convocat la națională undeva în toamna lui 1976 – primăvara lui 1977. Atenție, era jucător de divizia B! De fapt, nu a fost singurul, pentru că și Florea Voicilă de la Unirea Alexandria a făcut parte din lotul național.
Nu știu să fi jucat împotriva vreunei selecționate străine, dar l-am văzut evoluând pentru reprezentativa țării noastre într-un meci amical disputat pe stadionul Tractorul împotriva echipei cu același nume. Scorul a fost 0-0, iar poarta tractoriștilor a fost păzită cu brio de regretatul Iosif Kovacs, care avea să devină peste mulți ani președinte la FC Brașov. Știu că i-am văzut atunci în teren și pe Dudu Georgescu, Crișan sau Romilă de la Politehnica Iași.
Fără îndoială, că pe lângă Marian Paraschivescu sunt mulți jucători ”speciali” care au ieșit în evidență, și am ferma convingere, că n-am făcut altceva decât să ofer un strop de inspirație acelora care vor să dedice câte un mic articol și altor stegari care merită acest lucru, reușind astfel să-i scoatem din mediocritatea la care au fost condamnați poate chiar de către noi”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER