Evoluția fenomenului SELFIE: de la artă, la obsesie narcisistă pentru sportivi

Fenomenul selfie ( selfie= fotografie digitală autoporteret postată pe rețele de socializare; sursa: wikipedia) a luat amploare în ultimii ani și, contrar conotației de socializare, este mai degrabă efectul unei tulburări de tip narcisist, atunci când oamenii exagerează cu promovarea de sine, sunt de părere psihologii. 

În 2013, „selfie” a fost ales cuvântul anului de către editorii dicționarului Oxford, deși originea acestei practici ne duce în 1839, când fotograful american Robert Cornelius a realizat prima fotografie de tip autoportret.

În 1950, secretarul de stat american Colin Powel și, 35 de ani mai târziu, poetul Allen Gingsberg au încercat aceeași metodă inedită de autopromovare. Sunt și câteva cazuri în care un selfie este perfect justificat: astronautul american Buzz Aldrin, a încercat prin această metodă să imortalizeze propria ieșire în spațiul cosmic, el fiind al doilea om care a ajuns pe Lună, în 1969. La fel a procedat și Barry Wilmore, care a reușit un selfie de zile mari, tot în spațiu, cu planeta Pamânt pe fundal.

În Premier League, fenomenul selfie, a atins cote greu de suportat pentru fotbaliștii, care au ajuns să fie hărțuiți pe teren, chiar în timpul meciurilor. S-a întâmplat în noiembrie 2014, când partida de Europa League dintre Tottenham și Partizan Belgrad (scor 1-0) a fost întreruptă de trei ori de câțiva suporteri care au invadat terenul ca să-și facă un selfie cu jucătorul preferat, driblându-i pe stewarzii prezenți la meci. Ulterior, „curajoșii” au ajuns în arestul poliției. Și antrenorii sunt ținta fanilor selfie: tehnicianul formației Bayern Munchen a fost asaltat în Qatar, în timpul antrenamentului echipei, de către un fan care a fost oprit de jandarmi, înainte de a se poza cu antrenorul spaniol. 

O adevărată campanie antiselfie a început în Anglia și din ce în ce mai mulți oameni reacționează negativ la acest fenomen. O poză făcută cu un selfie stick de un suporter în tribună la întîlnirea dintre Arsenal și Tottenham, a surprins pe fundal o mulțime de alți participanți la meci vădit deranjați și care protestează.

În iulie 2014, pe Twitter a apărut cel mai cunoscut selfie, în care apare însăși regina Elisabeta a Marii Britanii, ce-i drept, fără voia sa. La meciul de hochei de pe Glasgow National Hockey Center, între Australia și Malaezia, jucătoarea australiană Jayde Taylor și-a făcut un selfie împreună cu o coechipieră, iar pe fundal apare și conducătoarea britanică, prezentă în tribună. 

Pe de altă parte, sunt și foarte mulți fotbaliști pentru care un selfie cu coechipierii în vestiar sau în autocar, după o victorie, este deja o rutină. Jucătorii de națională Keșeru și Adi Popa au postat pe Twitter un selfie cu cei doi după amicalul disputat în Turcia în februarie, cu TSKA Sofia, anul acesta. Cristi Manea și Claudiu Bumba au fost mai impresionați de hotelul din Lara și au postat câteva selfie-uri de prin camere și holuri. 

Mani Gyenes a fost așteptat de un grup de susținători la aeroport, după ce românul a câștigat raliul Dakar, la proba de maraton, la începutul acestui an. A urmat un maraton de selfie-uri în zona „Sosiri” din aeroportul Henri Coandă, iar motociclistul a stat răbdător la poze, alături de toți cei care l-au solicitat. 

Fotbalistul de la AS Roma Francesco Totti a reușit să ducă arta selfie la un nou nivel. În timpul derbiului dintre Roma și Lazio (scor 2-2), la începutul acestui an,  italianul și-a făcut un selfie chiar pe teren, la câteva secunde după ce a inscris golul egalizator pentru echipa sa.

În 2015, Australian Open a devenit prima competiție de mare șlem, care a interzis spectatorilor să intre în arenă cu selfie sticks.