Roland Niczuly, mesaj clar pentru fanii echipelor rivale: „Județul Covasna face parte din România și ar trebui să fim tratați ca atare. Vorbim aceeași limbă” | VIDEO EXCLUSIV
This browser does not support the video element.
Roland Niczuly e portarul celor de la Sepsi Sfântu Gheorghe. Goalkeeperul de 26 de ani a vorbit despre scandările fanilor adverși pe tema: Ținutul Secuiesc.
De asemenea, l-a descris pe patronul Laszlo Dioszegi. „Nu am avut o zi întârziere la salariu” spune jucătorul cotat la 850.000 de euro despre omul care a înființat clubul în 2011.
Niczuly a atins subiectul „Ținutul Secuiesc” în contextul în care suporterii echipelor adverse „ating” acest subiect în scandările adresate celor de la Sepsi.
Roland Niczuly, mesaj clar pentru fanii echipelor rivale: „Județul Covasna face parte din România și ar trebui să fim tratați ca atare. Vorbim aceeași limbă”
Roland Niczuly a semnat cu formația din Sfântu Gheorghe în vara lui 2016, contractul său fiind scadent în 2025.
Niczuly este și un pasionat al tatuajelor și le-a dezvăluit pentru ProSport.
„M-am obișnuit cu fanii echipelor adverse, dar din câte știu și județul Covasna face parte din România și ar trebui să fim tratați ca atare. Vorbim aceeași limbă. Nu m se pare normal ce fac ei, sper ca în viitor să se schimbe pentru că se întâmplă lucruri frumoase, chiar mărețe, la Sfântu Gheorghe. Cred că suntem un exemplu pentru tot fotbalul românesc. Echipa e înființată în 2011, s-au întâmplat multe în zece ani…o bază ultramodernă, un stadion foarte frumos, la nivelul celor din campionatele puternice din Europa…repet, ar trebui să fim un exemplu, chiar și pentru echipele de tradiție, cum ar fi Dinamo (n.red. – legat de stadion)
E un patron atipic. Sunt de cinci ani și jumătate la echipă și nu am avut o zi întârziere la salariu sau în privința promisiunilor făcute de dânsul. Niciodată nu s-a băgat peste…(n.red. – referitor la intervenția patronilor asupra antrenorilor). Dânsul a venit la câteva antrenamente în toți acești ani” a declarat Roland Niczuly pentru ProSport.
Politicienii discutaseră despre faptul ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să devină o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. Numele regiunii urma să fie Ţinutul Secuiesc, aici ar fi existat o administrare proprie și limba oficială ar fi fost cea maghiară.