Alo, DNA? E cineva „pe fir”?

S-a așternut tăcerea peste Liga I odată cu ultima reprezentație, Sepsi – Viitorul. Firesc ar fi ca, de azi înainte, să abandonăm trecutul de dată recentă și să privim spre viitorul imediat, spre ediția următoare. „Firesc ar fi” dacă am fi avut un play-off care s-ar fi disputat eminamente pe teren și nu prin vestiare. Nu un play-off ecranizat! N-am nicio intenție de a dărâma ierahia stabilită după ultimul meci. În această privință, alea iacta est!

Însă nu-mi pot îngădui să tăinuiesc – într-o notă de complicitate generală – tentativele de fraudare ale trecutei ediții de Liga I. Una care ne-a amintit, mai abitir ca niciodată, de defuncta eră a „Cooperativei”. Acea eră a unui fotbal găunos, în care punctele erau traficate asemenea fleacurilor într-un bazar din Orient.

Din aprilie încoace, de când clasamentul s-a despicat în play-off și play-out, L1 a avut parte de o lună vulcanică. Au erupt suspiciunile ca o lavă incandescentă. Fantomele „Cooperativei” s-au reîntors și au bântuit, nestingherite, prin arenele goale, văduvite de public.

3 poze
Vezi galeria foto

„Practic, prin declarațiile publice, unii dintre «actorii» play-off-ului și-au redactat autodenunțurile”

Suporterii, presa, lumea fotbalului, în ansamblul ei, au fost martori, în acest răstimp, la autodenunțuri, acorduri de recunoaștere și depoziții care indicau, fără nicio rezervă, (cel puțin) tentative de corupere a unor rezultate, învoieli toxice (forma nuanțată a blaturilor) și arbitraje vicioase, unidirecționale.

În ciuda acestui panel al acuzațiilor, niciun for fotbalistic (recte FRF, prin Comisia de Integritate), nici autoritățile de drept (de ce nu DNA?) nu s-au autosesizat, toți ochii au rămas închiși. La capătul unui demi-campionat în 6 adjudecat de CFR, suspiciunile s-au evaporat, iar presupusele fapte s-au prescris de la sine. Nimeni n-a mai părut interesat să clarifice dacă au existat temeiuri la rădăcina acelor acuzații.

Acum, echipele din L1 se pregătesc să pășească, neprihănite, în noua ediție de campionat, ca într-un alai al virginelor vestale.

Fără să conștientizeze dimensiunea declarațiilor publice pe care și le-au asumat, oficialii echipelor din play-off au (re)constituit tabloul unor infracțiuni de natură a perverti moralitatea competiției. Au alimentat suspiciuni rezonabile cu privire la mistificarea unor rezultate!

În sistemul penal din România, suspiciunea rezonabilă a comiterii unei infracțiuni poate reprezenta izvor pentru deschiderea unei anchete. Iar între copertele dosarului de anchetă, procurorii au posibilitatea de a pune pune cap la cap fiecare probă, fiecare mărturie, aidoma pieselor unui joc de puzzle.

Practic, prin declarațiile publice, unii dintre „actorii” play-off-ului și-au redactat autodenunțurile, alții și-au scris acordurile de recunoaștere a unor vinovății condamnabile ori au depus mărturie că este „ceva putred în Danemarca”.

Coroborate, aceste afirmații întocmesc un rechizitoriu față de care instanțele fotbalului românesc și, mai departe, autoritățile de urmărire penală ar fi fost nu doar îndrituite, ci și obligate să se autosesizeze și să-l supună unor investigații suplimentare.

Dincolo de probele palpabile, din declarațiile martorilor – ei încă nu pot fi numiți învinuiți, întrucât, într-o fază incipientă, am avea de-a face cu o anchetă in rem (când faptele sunt constatate, dar nu și făptuitorii) – se desprind suspiciuni rezonabile că acest playoff s-a „jucat”, pe alocuri, în subterane.

Însă, ca în orice anchetă, la capătul urmăririi penale poate fi schimbată calitatea martorului în învinuit! Dar până acolo ar trebui să avem parte de audieri și de culegere de material probatoriu, dacă el există! Sunt necesare depoziții, confruntări, pe scurt (așa cum definește dreptul penal) este nevoie de ”administrare de probe”!

Codul de procedură penală arată că, dincolo de orice, „Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului”. Or, același Cod de procedură adaugă faptul că „Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declaraţiile suspectului sau ale inculpatului; b) declaraţiile persoanei vătămate; c) declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente; d) declaraţiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă”.

Așadar, există un travaliu al anchetei. Dar pentru aceasta, trebuie ca un for fotbalistic, o autoritate să se autosesizeze și să înregistreze un număr de dosar.

Desigur, orice suspect beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, dar organul de urmărire avea obligația de a strânge şi administra probe necesare pentru formarea convingerii sale.

Un prim rechizitoriu al acestui play-off ar fi putut fi întocmit (și) doar pornind de la autodenunțurile, acordurile de recunoaștere și probele testimoniale exprimate de cei direcți implicați în play-off. Sunt declarații pe care le-am cules din presă, fără să intervin asupra lor.

Vi le prezint mai jos, înainte de o concluzie!

• Sorin Cârțu (președintele Craiovei), înaintea play-off-ului: „Știu cine e campioana anul ăsta. Vă dau scris pe o hârtie de acum și o deschidem la finalul campionatului. Nu mai comentez mai mult, nu vreau să mai zic. Și anul trecut tot eu am dat scenariul după care s-a jucat până la final. Știam ce se întâmplă, nu era ceva care să… Hai că nu mai vorbesc. N-am cum să mă înșel, drumurile astea pe care ei le construiesc eu le-am bătătorit de mult”.
• Edi Iordănescu (antrenor CFR), ironic după FCSB – Botoșani: „N-am văzut jocul. În paralel era Napoli cu Inter și am preferat acel meci”.
• Cum s-a apărat patronul lui FC Botoșani?! Valeriu Iftime: „Papp a greșit cu FCSB. E interesant… el acolo a greșit. Noi cu FCSB le-am dat meciul, punct. Adică am greșit, ce să mai… După ce gafe am făcut în meciul cu FCSB, când ne-am bătut singuri, toată lumea are dreptate să spună că cei de la Botoșani sunt elevi de liceu la școala FCSB”.
• Meme Stoica, după victoria (3-1) a contracandidatei CFR la Craiova: „Un alt meci în care CFR n-are emoții pentru că domnul asistent Artene Ovidiu Mihai (nota mea – e o simplă omonimie) nu lasă pe nimeni de la Craiova să scape singur cu nea Sandomierski. În rest, totul OK. Niciun portar cu țeasta spartă, niciun mijlocaș cu șuvoi de sânge din nări”.
• Același Meme Stoica, după același meci, referitor la Raul Rusescu: „Am fost dezamăgit pentru că am avut impresia că a tratat meciurile cu CFR mai lejer decât pe cele cu noi. Dar poate m-am înșelat”.
• Laszlo Dioszegi, patronul lui Sepsi, după victoria împotriva FCSB-ului, respingând afinitatea față de CFR: „Nu suntem apropiați nici de CFR, nici de Dinamo, nici de Steaua. Nu cred că în anul 2021 mai pot fi meciuri aranjate”.
• Edi Iordănescu, după Botoșani – FCSB: „Cred că sunt lucruri negative la baza acestui sistem, unul dintre ele ar fi că apar diferite suspiciuni. Pentru că sunt echipe care intră în play-off și nu au șanse la prea mult și atunci fie că lasă garda jos într-un mod voit sau nevoit, poate și pentru că e o relaxare sau o automulțumire, câteodată ies suspiciuni”.
• Valeriu Iftime s-a scuzat după meciul în care Edi Iordănescu a semnalat anumite „suspiciuni”: „Sunt greșeli catastrofale! A fost un meci câștigat de arbitru. Un asemenea măcelar te pune la punct!”
• Edi Iordănescu, după CFR-Craiova 1-2: „Uitați-vă ce greșeli majore! Este rușinos! Îmi pare rău că la toate disputele directe un arbitru atât de valoros ia astfel de decizii, toate într-o singură direcție. Sunt prea multe erori deja, iar gândul meu merge într-o altă direcție”.
• Gigi Becali, după 1-1 cu Academica, egalul care a încurcat calculele: „Clinceni este echipa mea și acum! Cei de acolo trebuie să îmi dea 350-400.000 de euro! Am dat banii, am investit banii ăștia. (…) Bă, Poenarule, bă. Eu te-am făcut pe tine. Mănâncă pâinea mea. Poenaru a luat salarii de la mine. Ne-ați luat patru puncte și la CFR mergeți pe teren (…) Rusescu, trebuia să zici: Bă, nu joc eu cu CFR-ul, că e Chipciu nașul meu! (…) CFR a bătut-o pe Clinceni mereu, iar cu noi a făcut egal și ne-a bătut. Echipa mea, cum ar veni, pe care am promovat-o eu… Problema e că ei au cam mers pe teren cu CFR Cluj. Cu noi și-au dat viața, cu CFR nu!”
• Ilie Poenaru s-a delimitat de jocurile de culise. Nu a negat că nu există, ci doar s-a dezis de ele. Chestiune de nuanță: „Eu nu fac jocurile nimănui! Nu este treaba mea ce bani și ce datorii există”.
• Primarul de la Clinceni, Adrian Budeanu: „Dacă era să ajutăm pe cineva în acest play-off, pe FCSB am fi ajutat-o! Pentru că eu admit că fără banii domnului Becali, Clinceni n-ar fi fost niciodată aici. Și cumva există o datorie morală”.
• Gigi Becali, într-o criză de sinceritate: „Mi s-a propus ca o echipă să ne ofere un meci, dar n-am acceptat. Acum doi ani s-a întâmplat. Dacă dădeam 200.000, putea fi blat, dar nu am vrut să fac așa ceva. Mă costa 200.000 de euro ca să iau campionatul”.
• Florin Prunea: „E o mare diferență! Cum a jucat Botoșaniul aseară la Craiova, pe viață și pe moarte, cu bătăi, cu presiune… Și ce liniște e când joacă cu FCSB! Aici e vorba de Iftime. Eu l-am cunoscut, mi s-a părut un om extrem de serios. Dar ceea ce se întâmplă la meciurile cu FCSB e o mare diferență. Nu e în regulă ce se întâmplă acolo. Noi nu putem să fim păcăliți, că am jucat și noi atâtea meciuri și am trecut și prin bune și prin mai puțin bune. Diferență foarte mare între cum joacă Botoșani cu Craiova și cum joacă cu FCSB sau cum joacă cu Dinamo sau cum joacă cu oricine!”
• Silvian Cristescu, după ce Craiova a pierdut (2-3) cu Botoșani: „În acest play-off, nimeni nu a luat absolut niciun fel de măsură, inclusiv cu arbitrii și cu amicalele jucate de anumite echipe”. Fostul fotbalist a ținut să denunțe și ”butoanele” din umbra arbitrajelor: ”Celelalte două echipe care se bat pentru titlu (nota mea – FCSB și CFR Cluj) au fost favorizate tot timpul, cred că au au 10 – 15 puncte luate pe greșeli de arbitraj”.

Iată, așadar, o serie dintre declarațiile care n-ar fi trebuit trecute cu vedere! Nici de către comisiile FRF, nici de procurorii DNA! Însă nimeni nu s-a autosesizat și, așa cum scriam, toți ochii au rămas închiși! Închiși și complici! Material probatoriu există cât să fie declanșată fie și o investigație de ordin moral. Dar, într-un sistem distopic, atentatele la adresa fotbalului nu mai sunt condamnabile. Ci devin parte dintr-un rechizitoriu fără vinovați!

Adrian Artene / Autor

Slujește Cuvântului dintotdeauna, iar în presa națională publică din 1996. Un sfert de secol de gazetărie. Dintre care – un deceniu – a fost reporter special în Departamentul Investigații al ziarului ZIUA. Și-a șlefuit scrisul în redacțiile ”România Liberă” și ”Jurnalul Național”, ... citește mai mult