Noroc Maxim sau șansa unui destin

Andrei Trifan
Earthquake victims in Iskenderun district of Hatay, one of the cities most affected by the earthquakes that hit Turkey, had a difficult night. People who could not enter their homes in the city where aftershocks continued, spent the night outside under the rainy cold weather and burned firewood on the streets to keep warm. While search and rescue operations with the participation of citizens continued under difficult conditions throughout the night, anxiety prevailed among those waiting for their relatives to be extracted from the rubble. Hatay, Turkey, February 7, 2023. At least 2,921 have died in Turkey, while Syria toll stands at 1,444; WHO says deaths could pass 20,000. Difficult conditions frustrate rescue efforts after Turkey and Syria earthquakes as toll reaches 4,300.,Image: 754557650, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no

Turcia și Siria trec prin clipe tulburătoare. Cutremurul de 7.8 grade pe scara Richter a adus moartea într-un vacarm de trepidații și țipete ale durerii. Viața liniștită a zeci de mii de oameni s-a zguduit sub forțele necruțătoare ale naturii. Peste 3.400 de persoane au murit, aproape 10.000 sunt rănite, iar cifrele dezastrului cresc îngrozitor de la minut la minut.

Editorial Andrei Trifan, despre cutremurul din Turcia și comparația cu România: „Noroc Maxim sau șansa unui destin”

Din când în când, ne amintim cât de mici suntem în comparație cu ceea ce numim Univers. Uimiți de inteligența artificială sau fascinați de cele peste 3 miliarde de stele din Calea Lactee, uităm adeseori că viața e scurtă și uneori se risipește cu mișcări frânte și apăsate, precum ale acului de seismograf.

Credeți în destin? Alex Maxim, talentatul și capriciosul fotbalist român, ar fi trebuit să fie într-o zonă afectată puternic de seismul catastrofal. El nu s-a întors, însă, acasă, cu echipa, după meciul de campionat, ci a plecat în Germania pentru a-și petrece zilele libere. Și a scăpat. Poate că nu ar fi pățit nimic. Poate…

Dar dacă destinul său ar fi fost altul? Dacă ar fi fost ca al miilor de oameni prinși sub mormane de moloz, care nu au mai văzut lumina zilei? Clădiri întregi, mii de clădiri s-au prăbușit asemeni cărților de joc și au strivit sub ele copii, tineri și bătrâni, laolaltă. Moartea a luat cu ea suflete nevinovate și a îngropat, pentru totdeauna, prezentul și viitorul unor familii care trăiau, până atunci, ca mine sau ca tine. Ca noi, ca voi. Cu grija unui loc de muncă, a unui credit sau a celor dragi. Cu grija lucrurilor pe care poți să le prevezi sau măcar cu care poți să te lupți, dacă ți se împotrivesc.

Există și minuni. Din când în când, brațele poartă de sub tonele de balast câte un trup în care inima s-a încăpățânat să bată. Ce o fi în mintea unui om care zace zeci de ore într-o anticameră a morții, atârnat de un fir iluzoriu al vieții numit speranță?

Imaginează-ți că ești tu acela! Imaginează-ți că, sub betonul prăbușit, în praful înecăcios ce îți transformă până și lacrimile în deșert, ești tu. Te va salva cineva? Suntem noi, românii, pregătiți să te salvăm? Să ne salvăm?

Azi, hăul Infernului s-a crăpat sîn Turcia și Siria. Mâine, el ar putea lovi România. Cum ar arăta țara noastră, a mea și a ta, dacă ar fi blestemată cu un cutremur de magnitudine atât de mare?! Câte clădiri s-ar evapora asemeni unor castele de nisip? Câți oameni ar muri?

Încă nu e prea târziu pentru a afla răspunsuri și a îndrepta ce e greșit. Încă nu e prea târziu pentru a avea un destin. Și dacă, totuși, e prea târziu?

 

 

Publicat: 07 02. 2023, 08:27
Actualizat: 07 02. 2023, 16:10
Articole recomandate