Hagi și Lucescu Jr., doar ”afișe electorale” în campania pentru președinția FRF. Ce ascunde, de fapt, Burleanu în concubinajul diletantismului cu Stoichiță?!
Gestația numirii noului antrenor al naționalei de fotbal se prelungește. Răzvan Burleanu e șovăielnic și nevrednic să finalizeze procesul de învestire a succesorului lui Rădoi. Asistăm la un proces disfuncțional și secretizat, mai abitir decât dosarele ”Zonei 51” ale Pentagonului ori decât arhivele Vaticanului.
Dizarmonica națională a lui Burleanu are orizontul întunecat. Nu pătrunde lumina pe nicăieri. Printr-un discurs inconsistent, cu o limbă alunecoasă de candidat politic, acest tovarăș de modă nouă a confiscat naționala și a trecut-o pe persoană fizică. A compromis-o în opt ani arizi de mandat.
Fără să-și asume răspunderi – de altfel, după eșecul din calificările pentru Mondial n-a avut niciun moment de căință publică, așa cum ar fi fost natural –, Burleanu și-a arogat rolul de ”unic salvator” în tentativa de a identifica un nou antrenor. Și, în paralel, cu intenția de a-și restaura imaginea pentru alegerile care bat la ușa FRF. Numai că această încercare de a instala un selecționer a decopertat întreaga ”gândire fotbalistică” a lui Burleanu. Una monologică, așa cum o definește Gabriel Liiceanu.
De facto, Burleanu nu caută un antrenor, ci caută să-și valideze imaginea de președinte atotputernic al Federației. În filosofia sa managerială, el este ”cheia” tuturor problemelor, iar antrenorul este doar un accesoriu. Un breloc. De la această premisă a pornit spre contractarea viitorului selecționer.
EDITORIAL ADRIAN ARTENE | Hagi și Lucescu Jr., doar ”afișe electorale” în campania pentru președinția FRF
Au trecut șase săptămâni de la anunțarea demisiei de către Mirel Rădoi, la sfârșitul meciului cu Armenia, iar de atunci Burleanu n-a construit nimic. Doar palavre. În pelerinajul lui electoral, și-a fixat un ”date” cu Hagi și a cinat, la Salonic, cu Lucescu Jr. Și n-a simulat niciun act de discreție. Dimpotrivă. A folosit aceste tête-à-tête-uri pentru a-și spoi imaginea erodată. Gică sau Răzvan au fost doar ”afișe electorale” pentru el. Dar nu e ca și cum ne-ar traversa vreo stare de perplexitate! E suficient să ne amintim că pe niciunul dintre cei doi nu i-a invitat la apretata tragere la sorți de la Euro. Și, mai mult decât atât, pe Hagi l-a exilat la tribuna a doua la meciurile din grupe. Măsură a aprecierilor!
Într-un concubinaj al diletantismului cu Mihai Stoichiță, Burleanu caută chilipiruri, antrenori low-cost. El nu are o proiecție solidă a naționalei, una care să subziste. El nu a croit bugetul unei fundații, ci al fațadei. Poate că aceasta este și explicația faptului că ascunde termenii negocierilor. Nu pricepe că antrenorul pe care îl caută nu este al ”naționalei” LUI, ci al naționalei NOASTRE! Nu pricepe că are datoria să asigure transparență. Să declasifice discuțiile cu Hagi, cu Lucescu jr. sau cu Petrescu, dacă au existat. Și cu cine ar mai fi existat! Olăroiu, Reghecampf, Mutu, Iordănescu jr. etc.
Burleanu are/ar avea obligația să informeze public cu cine a negociat și ce a propus. Să comunice criteriile de selecție (mă tem că nici nu există!), să-și argumenteze ofertele. Este dator să scoată dosarul de selecționer din fișetul ”Strict secret”! Să nu-l mai ascundă!
Desecretizarea acestuia este o normalitate. Dar cuvântul ”normalitate” pare să fie tabu atunci când îl asociem cu Burleanu. Până acum, a promovat modicitate pe băncile tehnice ale loturilor naționale de tineret și juniori. A lucrat cu antrenori ”școlarizați” în ligile inferioare. Antrenori care prezintă, însă, două puncte comune: sunt ieftini și au cărți de vizită sumare.
–///–
Cine sunt antrenorii după chipul și asemănarea lui Burleanu
Manager sportiv al loturilor de tineret și juniori: Marius Niculae – fără niciun angajament anterior ca antrenor ori coordonator.
• U21: Florin Bratu – ex-Tunari, ex-Aerostar Bacău, ex-Turris, ex-Concordia (divizionare 2 și 3), ex-Dinamo (play-out)
• U20: Bogdan Lobonț – ex-”U” Cluj (divizionară 2)
• U19: Adrian Văsîi – ex-U16, ex-U17
• U18: Daniel Oprescu – ex-ALRO Slatina, ex-FC Olt, ex-Turris (divizionare 2 și 3)
• U17: Daniel Mogoșanu – ex-ALRO Slatina, ex-CSU Craiova 2, ex-CSU Craiova (divizionare 3, cu excepția intermiratului de la CSU)
• U16: Victor Ene: fără vreun contract în prealabil
O parte dintre rezultatele din ultimele 12 luni: 2-4 cu Italia, 1-3 cu Mexic (U21) 1-6 cu Anglia, 0-4 cu Germania, 0-7 cu Italia (U20) 1-4 cu Turcia, 0-1 cu Bosnia, 0-1 cu Serbia (U19), 1-3 cu Spania, 1-2 cu Portugalia, 2-3 cu Bosnia, 0-1 cu Serbia, 1-2 cu Ungaria (U18), 0-5 cu Germania, 0-2 cu Rusia, 0-2 cu Norvegia, 0-2 cu Anglia, 0-1 cu Macedonia de Nord (U17), 0-3 cu Serbia (U16).
–///–
Nici CV-ul lui Rădoi nu era mai stufos până când i s-a încredințat ”tineretul”, iar viitorul trecut a confirmat nechibzuita alegere. Fusese ”secundul” de-o vară al lui Gigi Becali la FCSB.
De altfel, opisele federale nici nu-l mai păstrează în statistici. Fiindcă, la acea vreme, el nu deținea licența PRO, așa încât, în acte, a fost consemnat ca director sportiv. O improvizație de un amatorism orbitor, la care Rădoi a consimțit. A ”divorțat” de FCSB după 19 etape, când ocupa locul 4, la 10 puncte față de defuncta Astra, pe atunci lider. Burleanu a considerat, însă, că se califică pentru postul de selecționer, iar rezultatul este notoriu.
Iar starostele acestora este Mihai Stoichiță. Un antrenor aventurier, care a semnat condica pe la trei ”naționale” din mahalaua fotbalului profesionist: Panama, Kuwait și Armenia. Fără vreo brumă de succes. Istoria e vie, domnule Stoichiță, și nu iartă!
EDITORIAL ADRIAN ARTENE | Hagi și Lucescu Jr., doar ”afișe electorale” în campania pentru președinția FRF
–///–
Bilanțul lui Mihai Stoichiță ca selecționer*
• Panama (2001): 12 meciuri – 3 victorii/4 egaluri/5 înfrângeri (golaveraj 15-17)
• Armenia (2003-2004); 10 meciuri – 4 victorii/0/6 înfrângeri (golaveraj 13-20)
• Kuwait (2005): 1 meci – 0/0/o înfrângere (golaveraj 2-3)
*SURSA: transfermarket
–///–
Pesemne că porecla ”Lippi” – care i-a fost atribuită lui Stoichiță, sarcastic, de presă -, nu provine de la celebrul antrenor italian. Fiindcă orice asemănare cu acesta este inadecvată, pură ficțiune! Mai degrabă, poate însemna Lipi(toarea) de la Federație. Aidoma lui Burleanu, altă lipitoare a unei Federații găunoase, dar sulimenite prin politici de marketing. O federație care colecționează deziluzii.
”Proiectul grandios” implementat de Burleanu rămâne o anecdotă lugubră:
• naționalele (atât la masculin, cât și la feminin) absentează de la turnee finale
• fotbalul intern masculin este corigent la examenele europene
• fotbalul feminin se dezvoltă numai scriptic, pe hârtie, în realitate convulsionându-se în mocirlă, la propriu și la figurat
• fotbalul de sală s-a diluat
• centrele de excelență sunt ”fabrici” de speranțe, fără să propună vreun nume pentru loturile naționale
Doar ”naționala” de nevăzători s-a calificat, de curând, la un turneu final european, dar aceasta nu înseamnă că noi nu vedem dimensiunea dezastrului.
Vremelnicul președinte al FRF pângărește tot ce a mai rămas sfânt în fotbalul din România. Hagi e o icoană pentru suporterii ”naționalei”, dar pentru Burleanu e numai un afiș electoral. La fel și Lucescu jr.. Sunt doar vectori de propagandă, fără consimțământul lor, în campania pentru președinția FRF. O campanie care nu propune soluții, ci numai promisiuni. Așa cum s-a întâmplat și în 2014. Dar și în 2018.
CITEȘTE ȘI…
Mirele, salvează-ne! Legătura romantică dintre domnul Rădoi și „Mița Biciclista”